1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Impactul internaţional al conflictului ruso-georgian

Petre M. Iancu 14 august 2008

Cum va evolua oare, de acum încolo, criza ruso-georgiană? Ce impact va avea ea asupra relaţiilor diplomatice globale? Cum evaluează situaţia analiştii occidentali?

https://p.dw.com/p/ExUo
Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier dând, la 8 august 2008, o declaraţie diplomatică privind situaţia din GeorgiaImagine: AP

Înainte de a pleca la Tbilisi şefa diplomaţiei americane Condoleezza Rice a conferit la Paris preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy. Cei doi demnitari occidentali au cerut părţilor implicate în conflictul din sudul Caucazului să semneze urgent acordul de armistiţiu aprobat de ambele părţi. iar Naţiunile Unite s-au arătat îngrijorate de situaţia din regiune. Alerta tuturor este îndreptăţită. Şi ar trebui să includă şi perspectivele de viitor pe scena politică internaţională.

Cum va evolua oare, de acum încolo, criza ruso-georgiană? Ce impact va avea ea asupra relaţiilor diplomatice globale? Cum evaluează situaţia analiştii occidentali?

"Criza georgiană va deveni una definitorie pentru relaţiile ruso-americane", – a subliniat Michael Cox, profesor de relaţii internaţionale de la prestigioasa London School of Economics, citat de agenţia Reuter.

"Acţiunile Moscovei din Georgia vor avea un impact masiv asupra Ucrainei şi republicilor baltice", a declarat el, estimând că „ne aflăm abia la începutul crizei, mai degrabă decât la sfârşitul sau în mijlocul ei”.

Problema este, potrivit lui, că nici una din părţi nu pare în stare să dea înapoi. Concomitent, mare parte din vesteuropeni nu doresc cu nici un chip să-şi pericliteze bunele relaţii politice şi economice cu Rusia, din pricina spaţiului de la periferia fostei Uniuni Sovietice. Întrucât însă America va adopta de bunăseamă o poziţie din ce în ce mai dură faţă de ruşi, Cox prevede reapariţia la orizont a unor tot mai crâncene controverse între americani şi europeni.

Şi presa rusă consideră că "prietenia Kremlinului cu SUA e de domeniul trecutului", şi că Moscova a optat în mod deliberat pentru o revenire în forţă pe scena internaţională, în apărarea intereselor ei. Conform unor analişti ruşi, Kremlinul ţine morţiş să demonstreze că nu este mai puţin puternică decât organizaţii internaţionale de felul alianţei nordatlantice şi că nu e obligată să ţină seama de Naţiunile Unite.

Cum arată lucrurile pe termen scurt? Michael Denison, de la influentul think-tank "Chatham House", a apreciat că este în interesul general să se evite escaladarea crizei. Conflictul riscă totuşi să provoace o eventuală ciocnire navală ruso-ucraineană, ori să se extindă rapid din pricina unor posibile atacuri asupra forţelor americane care acordă ajutor umanitar georgienilor. In plus, Rusia ar putea repeta scenariul georgian în Ucraina, alimentând

disensiunile dintre partidele şi forţele politice ucrainene.

In fine e de prevăzut ca Rusia să devină un partener tot mai incomod pe eşichierul internaţional – îndeosebi în chestiunea zăgăzuirii ambiţiilor nucleare iraniene – ceea ce ar putea fi şi consecinţa potenţial cea mai gravă a crizei iscate de invazia rusă în Georgia.