Implicaţiile incidentului din satul Varniţa

Satul Varniţa se află sub jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova, iar autorităţile de la Chişinău au decis să construiască această platformă de tren pentru a facilita accesul locuitorilor din regiunea transnistreană la serviciile Căilor Ferate Moldoveneşti, în special a călătorilor care circulă pe ruta Chişinău-Moscova. După ce, cu doi ani în urmă, forţele speciale de la Tiraspol au ocupat cu forţa gara de din Bender, pentru a ajunge cu trenul la Moscova, locuitorii de pe malul stâng al Nistrului erau nevoiţi să ajungă mai întâi la Chişinău şi abia după aceea să urce în tren. Autorităţile moldovene au anunţat zilele trecute că de pe data de 5 iunie, două vagoane de pasageri vor pleca din Bender spre Chişinău, unde vor fi cuplate de trenul Chişinău - Moscova, care merge spre capitala Rusiei prin nordul Republicii Moldova, ocolind regiunea transnistreană. Şeful gării feroviare transnistrene a anunţat că locuitorii din Transnistria nu au nevoie de asemenea servicii din partea Chişinăului. În consecinţă, ieri miliţia transnistreană a îngrădit accesul muncitorilor de la Calea Ferată a Moldovei la lucrările platformei pentru trenurile de pasageri. Poliţiştii din Tighina au încercat să-i apere pe muncitori, dar în acel moment au intervenit pacificatorii ruşi care, potrivit primarului de Varniţa, Tudor Şerbov, le-au cerut muncitorilor să înceteze lucrările: „Este clar că se planifică totul în Rusia şi se execută prin intermediul pacificatorilor ruşi”. Muncitorii au refuzat să se conformeze ordinului pacificatorilor, menţionând că aceştia şi-au pierdut orice autoritate ca urmare a cârdăşiei cu regimul separatist. Ei continuau să toarne mortar peste bocancii miliţienilor şi a pacificatorilor care s-au urcat pe platformă în încercarea de a-i opri pe muncitori. Incidentul a putut fi dezamorsat numai după ce la faţa locului au ajuns reprezentanţii Misiunii OSCE din Republica Moldova şi observatorii militari din partea Ucrainei.

Negocierile dintre ministrul moldovean al Transporturilor şi pretinsul său omolog transnistrean nu au dat nici un rezultat, iar primul ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, a declarat că platforma va fi construită până pe data de 5 iunie indiferent în ce mod. El a adăugat că intervenţia organelor de forţă subordonate administraţiei de la Tiraspol este o provocare pusă la cale cu ocazia vizitei ministrului belgian de Externe, Carel de Gucht, la Chişinău: „O provocare ce încă o dată dă dovadă că unele forţe nu sunt cointeresate de-a avea stabilitate şi, evident, reintegrarea teritorială cât mai curând posibil. Însă este o coincidenţă prezenţa la Chişinău a preşedintelui în exerciţiu al OSCE. El va avea posibilitate să plece la faţa locului pentru a se documenta nu doar din rapoarte, din declaraţii şi articole. Noi vom depune toate eforturile pentru a evita oricăror provocări, însă, vom întreprinde toate acţiunile pentru crearea celor mai bune condiţii de trai pentru concetăţenii noştri din regiunea transnistreană”. Localnicii spun, însă, că o astfel de staţie este necesară şi ar fi o soluţie mai ales pentru cei în vârstă: „Fiecare se duce cu scara lui. Am văzut azi un moş care a urcat în tren cu scara după el. (...) Păi dacă nu ne dai voie să urcăm din partea ceea... Noi trebuie să ajungem cumva la Chişinău...”.

Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Chişinău, Carel de Gucht a menţionat că OSCE ar fi dispusă să finanţeze evacuarea armamentului şi a trupelor ruse din Transnhistria. Potrivit lui, întregul proces ar putea dura nu mai mult de trei luni, în cazul în care ar exista voinţă politică din partea Federaţiei Ruse: „Retragerea muniţiilor ruse din Transnistria este realizabilă. OSCE dispune de un fond special şi este gata să aloce sume importante pentru desfăşurarea acestor acţiuni. Rusia poate să-şi retragă trupele şi muniţiile în decurs de trei luni”. Preşedintele în exerciţiu al OSCE a mai declarat că forţele pacificatoare trebuie înlocuite cu o misiune multinaţională cu mandat internaţional şi a chemat Chişinăul şi Tiraspolul să reia negocierile în formatul 5+2: „Scopul negocierilor este de-a ajunge la un acord privind retragerea trupelor şi-a armamentului din regiunea transnistreană, precum şi înlocuirea forţelor pacificatoare. Un alt scop este determinarea unui statut al acestei regiuni în componenţa Republicii Moldova. Din aceste motive, negocierile sunt importante şi trebuie reluate”.

Pe de altă parte, ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a declarat ieri că pacificatorii ruşi nu vor pleca din Transnistria până la identificarea unei soluţii finale asupra diferendului transnistrean, deoarece, spune el, aceştia păzesc depozitele cu armament de la Cobasna.

Vitalie Călugăreanu, Chişinău