Impozitele unitare în UE

Aceştia vor să schimbe actualul sistem al "tocmelii", care stabileşte ce stat membru virează bani la bugetul european, cât virează şi, mai ales, cât primeşte înapoi din această sumă. Experţii însă se tem în schimb de o posibilă explozie a cheltuielilor.

Într-o noapte geroasă de decembrie, după 30 de ore de negocieri, tocmeli şi compromisuri, şefii de stat şi de guvern din UE stabileau regulile de funcţionare a sistemului financiar al Uniunii pentru perioada 2007-2013. Polonezii se alegeau cu 100 de milioane graţie unor mici concesii făcute de britanici, iar Germania plătea, pe alocuri, un pic în plus. Astfel de compromisuri sunt nelipsite de la negocierile privind întocmirea bugetului UE.

Pentru ca lucrurile să nu se mai facă la mica înţelegere între ţări care primesc mai mult, respectiv mai puţin ajutor financiar de la UE decât varsă la bugetul Uniunii, Jutta Haug, europarlamentar german social-democrat, ar dori schimbarea acestei situaţii.

"Să sperăm că ordonarea acestui sistem după coordonate geografice va dispărea, la fel şi acest sistem al plătitorilor şi destinatarilor plăţilor nete. Aceşti paşi ar fi salutari şi pentru oamenii din statele membre, care ar putea afla mai uşor în ce scop foloseşte UE banii, crede Jutta Haug, parlamentar european.

Cu două săptămâni în urmă, Haug a prezentat în propunerile sale de crearea a unui sistem european de colectare a banilor. Iniţiativa sa este susţinută inclusiv de colegi din alte formaţiuni parlamentare, precum Guy Verhoefstadt, şeful liberalilor din Parlamentul European şi Alain Lamassoure, şeful comisiei pentru buget din PE.

Bugete naţionale, taxă europeană

Momentan, UE este "dependentă" de bugetele naţionale. Cel puţin pe hârtie, un procent din PIB-ul celor 27 de state membre este redirecţionat către Bruxelles. Cât anume transferă însă finanţiştii şefi ai statelor membre la Bruxelles şi mai ales ce sume primesc înapoi, sub formă de subvenţii agrare sau pentru dezvoltare regională - aceste lucruri sunt negociabile.

Parlamentarii europeni vor aşadar introducerea unor taxe europene. De pildă, taxa pe cherosen sau taxa percepută pentru tranzacţiile financiare. Mai mult, o parte din TVA-ul colectat de statele membre ar urma să ajungă în vistieria Uniunii. Altfel spus, pe bonul primit la supermarket, consumatorul ar urma să vadă cât la sută din TVA-ul plătit de el ajunge în buzunarul statului şi ce procent revine bugetului european.

Îndrăzneaţa propunere a Juttei Haug se loveşte însă de opoziţia unor importanţi lideri politici europeni. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, consideră că nu este încă timpul pentru introducerea unui super impozit european. "Toate lucrurile se fac la timpul lor. S-ar putea să apară cândva momentul potrivit pentru astfel de taxe. În acest moment nu putem însă discuta despre aşa ceva", a spus Schäuble.

Nu par încântaţi de idee nici experţi precum Friedrich Heinemann, de la Centrul pentru Cercetări Economice din Mannheim. Heinemann crede că "orice parlamentar european doreşte redirecţionarea unor sume cât mai mari de bani înspre propria ţară, iar acest lucru nu se va schimba prin introducerea unei taxe europene".

Ţările sărace, precum România, dezavantajate

Friedrich Heinemann mai spune că implementarea unui sistem ca cel propus de Jutta Haug ar dezavantaja ţările sărace, precum România, Bulgaria, dar şi Portugalia. În aceste state o mare parte din cheltuieli se îndreaptă spre consumul privat.

Nu puţine voci susţin şi că iniţiativa lui Haug are o altă miză, mai exact obţinerea de mai multă putere pentru Parlamentul European.

Autor: Wolfgang Landmesser / Vlad Drăghicescu

Redactor: Medana Weident