Imunitatea unui deputat: cetate inexpugnabilă

Curtea Constituţională a fost sesizată de grupul PDL din Camera Deputaţilor, care a atras atenţia asupra unor inconsecvenţe din regulamentul Camerei. Dacă pentru suspendarea preşedintelui de republică este nevoie de jumătate plus unu, pentru ridicarea imunităţii unui deputat se pretinde o majoritate de cel puţin 2/3 din numărul total a membrilor Camerei. Aşadar PDL a sesizat că deputaţii se bucură de un tratament excesiv de protector şi că, în felul acesta, se crează un privilegiu. Or, privilegiile sînt interzise explixcit în Constituţia României.

Miza politică imediată este legată, desigur, de votul asupra imunităţii lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea, vot care, după o tentativă eşuată, a fost amînat fără termen precizat. Biroul Camerei a respins şi solicitarea preşedintelui Traian Băsescu de convocare a unei sesiuni extraodinare cu scopul reluării votului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu a solicitat însă Curţii Constituţionale o amînare a dezbaterii, argumentînd că Parlamentul, fiind în vacanţă, nu poate formula un punct de vedere. Ca urmare a acestei solicitări, Curtea Constituţională, în şedinţa de miercuri, a dat un nou termen în 17 septembrie.

Se poate presupune că majoritatea politică din Cameră intenţionează să amîne votul asupra imunităţii lui Adrian Năstase pînă după alegeri. PDL are însă o altă variantă mai ingenioasă. În opinia democrat-liberalilor Bogdan Olteanu ar avea un plan foarte sofisticat prin care ar programa totuşi votul asupra imunitaţii înainte de 17 septembrie, în aşa fel încît, indiferent de verdictul Curţii, votul să nu mai poate fi reluat. În orice caz, Curtea Constituţională intens culpabilizată, a ţinut să facă o precizare: „În ceea ce priveşte procedura de urmărire penală a miniştrilor parlamentari, amînarea dezbaterilor Curţii Constituţionale (...) nu împiedică Parlamentul să continue soluţionarea cererilor ce i-au fost adresate.”