Incompatibilităţile şi logica

Pe rolul Curţii Constituţionale de marţi se află, pe prima poziţie, Dosarul nr. 316D/2014 care îl opune pe primarul comunei Tuzla din judeţul Constanţa, Constantin Micu, Agenţiei Naţionale de Integritate. În cursul procesului intentat împotriva ANI, primarul a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate a art. 87 aliniatul 1 litera f din legea 161/2003 privitoare la integritatea aleşilor locali.

E o chestiune pe care am discutat-o în mai multe rânduri. Legislaţia anticorupţie adoptată în anii din urmă conţine restricţii foarte largi care depăşesc adesea bunul simţ politic. De exemplu, primarilor nu li se dă voie să participe la adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local. Mai precis, primarul unui oraş nu poate participa la dezbaterile din cadrul unei societăţi care asigură alimentarea cu apă a localităţii pe care o conduce.

E firesc acest lucru? Nu are rost să căutăm modele în alte părţi ale Europei pentru că, în mod cert, nu le vom găsi. Dar comparaţia cu alţii încă nu ar fi un argument suficient. Ar trebui să ne bazăm, în primul rând, pe o argumentaţie intrinsecă care se referă la natura însăşi a situaţiei avute în vedere. Aşadar de ce am interzice primarului să participe ca reprezentant al administraţiei locale la planificarea unor investiţii în reţeaua de canalizare? Există vreun conflict de interese? Nimeni nu a putut da un răspuns convingător. De-a lungul timpului, presa care susţine acţiunile ANI indiferent de natura lor, a argumentat confuz că ar fi vorba de fonduri europene, dar fără să arate în ce fel aceste fonduri ar intra în buzunarul primarilor.

O logică simplă, neviciată de intransigenţe morale nereflectate, ne spune însă că nu numai că nu există niciun conflict de interese, dar că se manifestă aici o perfectă identitate de interese, o convergenţă necesară. Prin urmare, acest articol de lege ar trebui abrogat. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat până acum este doar pentru că unii aveau ceva de ascuns şi nu au îndrăznit să atace legislaţia anticorupţie, iar alţii, paralizaţi de prestigiul acesteia, au încetat să mai gândească cu capul lor.

Curtea Constituţională reflectează asupra asupra acestor aspecte şi putem anticipa, după amânările de până acum, că le acordă o mare atenţie. Miza politică era mare de la început, căci foarte mulţi primari au fost descrişi de ANI ca fiind în incompatibilitate, dar după ce primarul Sibiului a fost ales preşedintele României, miza a devenit enormă. Preşedintele ales Klaus Iohannis se află el însuşi în proces cu ANI, care pretinde că s-ar fi găsit ca primar în incompatibilitate. ICCJ a dat un nou termen pentru luna ianuarie 2015, dar dacă CCR va invalida articolele de lege vizate, Înalta Curte va trebui să ţină seama de această decizie. Logica şi bunul simţ politic ar trebui să triumfe.