Indecizie în jurul anticipatelor

În acest context, dublat de presiunile Bruxelles-ului legate de desăvârşirea
reformelor necesare aderării României la Uniunea Europeană, politicenii din arcul guvernamental iau în dezbatere soluţii alternative. Demisia Guvernului nu se discută la Bruxelles, decizia se ia la Bucureşti, declara, ieri seară, la finalul întrevederii cu Olli Rehn, comisarul comunitar pentru integrare, şeful Executivului României, Călin Popescu Tăriceanu. Afirmaţia primului ministru a închis o zi în care clasa politică bucureşteană aştepta, cu sufletul la gură, semnalul declanşării oficiale a crizei politice, mai ales că, tot din Bruxelles, ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu anunţa că retragerea lui Tăriceanu este doar o chestiune de ore. Surse apropiate liberalilor vorbesc despre reticenţa manifestată de principalele figuri ale partidului în preluarea interimatului, discuţiile purtate duminică seara în Biroul Permanent Central al formaţiunii de centru-dreapta dovedindu-se, din acest punct de vedere, contradictorii, chiar sterile. În discuţii au fost vehiculate numele unora dintre actualii membri liberali ai Executivului, cum ar fi Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii sau ministrul Apărării Teodor Atanasiu, pe care unii îl consideră purtător de capital de simpatie de pe urma rolului pe care îl joacă armata în lupta cu efectele recentelor inundaţii.

Joaca de-a anticipatele continuă, în atari condiţii, fără o perspectivă limpede. Procedural, pentru ca electoratul să fie chemat la urne, preşedintele ţării trebuie să desemneze, în două rânduri, un nou premier a cărui echipă executivă să fie în respinsă de Parlament. Abia apoi ar urma să fie instalat un premier interimar, având ca principală misiune organizarea scrutinului anticipat. Alianţa PNL-PD nu exclude, însă, posibilitatea ca procedurile constituţionale să nu fie îndeplinite. În plus, responsabilii de la Bruxelles, prin vocea lui Olli Rehn, au cerut, în mod expres, desăvârşirea reformei justiţiei, mai precis, implementarea cadrului legal adoptat în conformitate cu pretenţiile comunitare. Semnalul european, completat de posibilitatea ca cel de-al doilea Executiv “de sacrificiu” să nu fie obligat să încline steagul în faţa Legislativului, determină actuala coaliţie aflată la putere să gândească la o echipă solidă care, la nevoie, să poată prelua atribuţiunile guvernamentale. Două sunt, în acest context, priorităţile: instalarea unui Cabinet condus de un politician cu bune relaţii la Bruxelles şi păstrarea poziţiei dominante în actualul Parlament. Soluţiile ar fi, se comentează la Bucureşti, numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia celui de-al doilea Guvern „de sacrificiu” şi menţinerea miniştrilor provenind din Partidul Conservator, grupare politică pe care unii analişti politici o văd ca fuzionând, într-un viitor apropiat, cu liberalii.