Indexul Transparency International: corupţia, o boală greu vindecabilă

Danemarca, Noua Zeelandă şi Singapore au cei mai curaţi funcţionari şi politicieni din lume, relevă Indexul Corupţiei Globale, dat publicităţii, la Berlin, de către Transparency International. La capătul opus al clasamentului, cei mai corupţi sunt în Afghanistan, Somalia şi Birmania.

În ce priveşte Germania, combaterea corupţiei nu a înregistrat progrese, în ultimul an: punctajul i-a scăzut, chiar, faţă de clasamentul anterior, de la 8 la 7,9 - poziţia ocupată fiind 15.

În ce priveşte România, scorul de 3,7 o plasează, la egalitate cu Brazilia, Cuba şi Muntenegru, pe poziţia 69, chiar înaintea Bulgariei, care a fost punctată cu 3,6. Republica Moldova este, alături de Argentina, Algeria, Kazahstan şi Senegal, pe locul 105, cu nota 2,9.

La nivel global, Transparency International a reuşit să-şi consolideze, în timp, o credibilitate rareori atacabilă. Este şi motivul pentru care opinia publică internaţională şi factorii decizionali de pretutindeni aşteaptă cu interes raportul privind corupţia publicat periodic de organizaţia non-guvernamentală. Sentinţele enunţate cu acest prilej devin etalon în evaluarea credibilităţii celor aproximativ 180 de guverne analizate.

Aşa numitul Corruption Perception Index (CPI) este, cum îi spune şi numele, un clasament al corupţiei percepute la nivelul politicienilor şi funcţionarilor. E un index defalcat pe 13 profile distincte evaluate de nouă instituţii independente care culeg date din discuţii cu oameni de afaceri şi analişti de ţară. Punctarea se face pe o scală între zero (valoare corespunzând corupţiei absolute) şi zece.

Criticii serioşi ai indexului - alţii decât cei direct vizaţi şi care protestează din principiu - obiectează împotriva caracterului unilateral al măsurătorii. În fapt, susţin aceştia, pentru corupţie e nevoie de două părţi, iar indexul corupţiei percepute măsoară doar pe cei mânjiţi, nu şi pe cei ce mânjesc şi care, desigur, prin actul comis, încearcă să obţină diverse beneficii necuvenite.

Ceea ce nu se vede, în acest fel, este că, deşi în index, ţările industrializate stau în partea necoruptă a clasamentului iar cele în curs de dezvoltare ocupă locuri codaşe, actele de corupţie sunt deseori comise chiar de entităţi venind dinspre naţiunile plasate în partea "curată" a listei.

Pentru a corecta aceste neajunsuri, Transparency International publică, o dată la doi ani, aşa numitul Bribe Payers Index, statistică măsurând probabilitatea ca puternicii exportatori să recurgă la acte de corupţie în ţările-ţintă. Subiectul este, însă, mai puţin mediatizat decât mult mai celebrul CPI. Măsurătorile au un grad de relativitate ridicat însă combinarea celor două indexuri permite o imagine mult mai realistă cu privire la circulaţia globală a corupţiei.

Probabil că nivelul de relevanţă cel mai ridicat îl are, însă, Barometrul, cel de-al treilea index pe care Transparency International îl realizează pornind de la chestionarea cetăţenilor din cele 180 de ţări pe care le urmăreşte.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu