Indiferent că rămân în zona euro sau o părăsesc, grecii trebuie să facă economii

La ultimul scrutin, grecii au vrut să sancţioneze partidele mari. Acum, miza este mult mai mare. În prim-plan se află întrebarea dacă Grecia rămâne în zona euro. Potrivit sondajelor, 75 la sută din eleni sunt pentru euro dar împotriva programului de austeritate în forma sa actuală. Toate partidele încearcă să-şi sporească acum capitalul din această stare de spirit contradictorie.

Conservatorii grupaţi în Nea Dimokratia, prin tradiţie apropiaţi de cercurile economice, se concep drept garanţi ai rămânerii în spaţiul monedei unice, promiţând totodată o relaxare a măsurilor de austeritate. Partidul de stânga Syriza, dimpotrivă, declară literă moartă programul de austeritate, dar se pronunţă totuşi pentru  rămânerea Greciei în zona euro.

Eurodeputatul de stânga, Nikos Chountis, este sigur că, la fel ca şi la ultimele alegeri, electoratul este interesat exclusiv de sancţionarea tuturor partidelor mari. "Nu se pune duminică problema alegerii între euro şi drahmă, după cum se tot afirmă. Această pseudo dilemă este vehiculată doar în scopul dezorientării electoratului", afirmă expertul în economie. Convenirea unor măsuri de economisire şi salvare nu constituie baza legală pentru rămânerea Greciei în zona euro. Dimpotrivă, aplicarea măsurilor de economisire împinge Grecia în prăpastie, îndepărtând-o de zona euro, susţine Chountis.

Partidul de stânga Syriza vrea " o nouă politică" în relaţiile cu cei care oferă ţării fonduri. Nu este însă clar ce se ascunde în spatele acestei noi politici. În campania electorală, liderul charismatic al Syriza, Alexis Tsipras, a tot promis că va readuce salariile la nivelul de dinainte de reformă şi va iniţia noi negocieri cu creditorii externi în cazul în care va ajunge premier. Economistul de stânga Yannis Dragasakis, care este favorit pentru a deveni ministru al Finanţelor, este mai diplomat, afirmând că este vorba de o denunţare politică şi nu formal-juridică, a măsurilor de economisire.

La reproşul că liderii stângii nu pot decât cu greu să cadă de acord asupra unei linii comune, Nikos Chountis răspunde că Syriza a căzut de acord la timp înaintea alegerilor asupra unui program politic, şi că doar acest aspect trebuie luat în seamă. "Nu e drept ca un citat sau altul din trecut să fie acum readus în actualitate, doar pentru a agita spiritele împotriva stângii", declară Chountis.

Potrivit mass media, sucursalele băncilor străine active în Grecia se pregătesc deja pentru o posibilă ieşire a ţării din zona euro. Totuşi, "Banca Naţională a Greciei", cea mai mare instituţie de credit a ţării, avertizează din răsputeri asupra consecinţelor renunţării la euro.

La fel văd lucrurile şi marile partide ale Greciei. Nea Dimokratia, conservatoare, care se prezintă drept voce a raţiunii, promite că va milita după scrutin pentru rămânerea în spaţiul euro. Syriza, la rândul său, promite că se va folosi de climatul politic favorabil ce domneşte în Europa, pentru a renegocia programul de austeritate.  Este o promisiune tentantă pentru majoritatea cetăţenilor.

Totuşi, Kostis Hatzidakis, fost ministru conservator al Economiei, apreciază că nu există loc de noi negocieri în privinţa setului de măsuri de austeritate impus ţării. Şi el se teme că Grecia va avea de plătit un preţ mare în cazul în care se va retrage din zona euro. "Încercăm să le explicăm alegătorilor că e mai rentabil să rămânem în zona euro şi să opţinem tot ce este posibil prin negocieri serioase", subliniază politicianul conservator.

Grecii nu mai au decât prin excepţie încredere în cele două partide mari care s-au tot succedat la putere, în speţă PASOK, laburist, şi Nea Dimokratia, conservator. La urma-urmei, acestea sunt considerate vinovate de situaţia economică disperată în care a ajuns ţara. "Oamenii şi-au pierdut bruma de agoniseală pe care au avut-o,  şi-au pierdut locurile de muncă şi acum sunt chemaţi să plătească şi preţul asanării economiei", afirmă, cu înţelegere pentru concetăţenii săi, Kostis Hatzidakis. Totuşi, spune fostul ministru conservator, " în situaţia actuală este foarte important să fim uniţi şi să nu repetăm erori mai vechi."

Potrivit legii electorale în vigoare, publicarea sondajelor este permisă până cel târziu cu două săptămâni înaintea votului. Experţii se aşteaptă însă cu toţii la un scor foarte strâns în fruntea clasamentului, între conservatori şi stânga radicală. Tot ei anticipează şanse bune pentru numeroasele grupuscule şi grupări de protest, între care "Zorii Aurii", de extremă dreapta.