Infecţiile nosocomiale ucid anual până la 15.000 de germani

Guvernul federal de la Berlin încearcă să instituie reguli naţionale minime de igienă, aplicabile în toate spitalele de pe teritoriul ţării. Semnalul de alarmă a fost tras de decesul, anul trecut, a trei nou-născuţi într-o clinică din oraşul Mainz. Cei trei primiseră alimentaţie din stocuri infestate - şi vina, a constatat procuratura, nu o poartă angajaţii spitalului ci firma care livrează alimente.

Reacţia a venit chiar din partea cancelarului Angela Merkel, şefa Executivului federal cerând instituirea unor norme obligatorii pentru toate instituţiile ce deservesc sănătatea în Germania. Raportul redactat după incidentul de la Mainz şi în baza căruia se discută la Berlin despre un program naţional de igienă a spitalelor relevă că 600.000 de pacienţi contactează, anual, infecţii stafilococice sau nosocomiale în timpul petrecut în spitalele germane. La nivelul Uniunii, media anuală raportată este de 4,1 milioane de cazuri (şi s-ar putea să fie chiar mai mare deoarece în unele ţări, cum este şi cazul României, apariţia unor infecţii nosocomiale este tratată represiv şi nu corectiv).

Dintre europenii îmbolnăviţi în spitale, 37.000 mor - numai în Germania, decesele dintr-un an atingând cifra de 15.000 de cazuri. Ministerul federal al Sănătăţii va introduce un fel de "sigiliu de igienă" în baza căruia pacienţii vor şti exact cu ce fel de spitale au de-a face. Sunt luate în calcul nu doar măsuri de genul reducerii paturilor din saloane la două ci şi stimulente financiare pentru cadrele medicale dispuse să se stabilească în zone mai sensibile sau burse de studii în schimbul unui contract cu aceeaşi finalitate.

Printre cauzele îmbolnăvirilor intraspitaliceşti invocate de specialiştii solicitaţi de Guvernul german să întocmească raportul de la care porneşte reforma igienei sistemului de sănătate se numără prescrierile excesive de antibiotice, în urma cărora organismului îi slăbeşte capacitatea de a lupta cu atacurile externe. La aceasta se adaugă nerespectarea regulilor fireşti - spălatul mâinilor înainte şi după fiecare pacient, dezinfectarea continuă a aparaturii medicale şi a tuturor suprafeţelor din clinici şi alte astfel de detalii de minim bun simţ igienic. În discuţie au fost aduse şi organigramele spitalelor, în care se impun anumite schimbări. E drept că fiecare instituţie are personal cu responsabilităţi în materie de curăţenie, dar este vorba despre cadre active care, până să treacă la controlul detaliat al igienei din spital, au şi îndatoriri medicale, de multe ori chiar în regim de urgenţă.

Comisarul european pentru Sănătate, John Dalli, avertiza, săptămâna trecută, într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt, asupra stării alarmant de şubrede a sistemului la nivel comunitar: fiecare al zecelea pacient din Uniune suferă fie de pe urma unui malpraxis, fie de îmbolnăvire pe perioada internării.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ioachim Alexandru