Intâlnirea de adio

Cotidianul liberal de stânga din München SÜDDEUTSCHE ZEITUNG scrie despre vizita cancelarului Schröder la Casa Alba cu o aparentă nostalgie : „Deşi această întrevedere a celor doi în Biroul Oval al Casei Albe, nu este ultima, deoarece mai urmează reuniunea grupului G8 în Scoţia, ea poate fi considerată, după toate legile probabilităţii politice, ultima lor întâlnire între patru ochi” – „ Întâlnirea de adio”, prevede SÜDDEUTSCHE ZEITUNG metaforic schimbarea de regim care va avea loc la toamnă la Berlin.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG comentează discursul cancelarului Schröder la Washington, remarcând tendinţa sa de a testa pe parcursul discuţiei, posibile teme favorabile pentru campania sa electorală. Astfel cancelarul s-a distanţat de atitudinea americană faţă de evoluţia evenimentelor din Iran. Ziarul sugerează că alegerea conservatorului Mahmud Ahmadinedjad în funcţia de preşedinte, ar trebui, în fapt, să convină guvernului de la Washington, oferindu-i ocazia de a recurge la calea sa favorită de rezolvare a problemelor : la confruntare.

Cotidianul conservator berlinez DIE WELT adoptă un ton critic: „Cancelarul Gerhard Schröder a suferit la Washington o dublă pierdere a greutăţii sale ca lider politic. Pe de-o parte, deoarece americanii se confruntă, în prezent, cu teme mult mai urgente decât chestiunile europene. Astfel, insistenţele cancelarului în vederea obţinerii un mandat permanent în Consiliul de Securitate ONU par neajutorate, cu atât mai mult cu cât germanii nu pot justifica necesitatea obţinerii mandatului permanent, şi nici nu pot schiţa un concept limpede despre cum ar arăta politica lor externă în calitate de membru permanent. Pentru Schröder, statutul de membru al aşa-numitului club New Yorkez este în principal o chestiune de prestigiu”, scrie DIE WELT, adăugând „Astfel nu e de mirare, că s-a întors cu mâinile goale.”

La Bonn, ziarul regional GENERAL-ANZEIGER analizează comparativ relaţiile transatlantice ale opoziţiei conservatoare germane: „ Uniunea creştin-democrată/creştin-socială va beneficia, la rândul ei, de conflicte cu administraţia Bush. SUA susţin, de pildă, în chestiunea aderării Turciei la UE, o poziţie radical opusă faţă de majoritatea creştin-democraţilor/creştin-socialilor germani. Iar Angela Merkel nu a dat dovadă de inspiraţie, hotărând, intenţionat, să nu viziteze SUA în perioada campaniei sale electorale”, comentează GENERAL-ANZEIGER.

Despre solicitarea votului de încredere al Bundestagului, cotidianul regional OSTSEE ZEITUNG din Rostock scrie: „Problema este doar că nimeni nu este în măsură să explice în mod convingător, de ce ar trebui să aleagă poporul un cancelar care nu beneficiază de încrederea Parlamentului. Spre deosebire de predecesorii săi Willy Brandt sau Helmut Kohl, care supuseseră moţiunii de cenzură o viziune politică, Gerhard Schröder nu face decât să-şi recunoască eşecul politic. Iar în aceste condiţii, demisia sa ar fi fost mai sinceră iar el ar fi dat dovadă de consecvenţă”.

În plan internaţional, cotidianul milanez CORRIERE DELLA SERA comentează creşterea bruscă a preţului ţiţeiului: „Alegerea conservatorului Mahmud Ahmadinedjad a declanşat instantaneu alarma pe piaţa petrolului. Preţurile-record ale ţiţeiului ar putea bloca brusc economia mondială, mai ales în Europa, unde creşterea economică şi aşa este slabă, iar Banca Centrală Europeană vede apărând din nou la orizont pericolul unui val de inflaţie”.

Despre situaţia din Irak, cotidianul londonez THE TIMES militează pentru prelungirea staţionării trupelor americane şi britanice în Irak, afirmând: „Soldaţii trebuie să rămână, şi numai pentru a câştiga proba de tenacitate a celor două poluri opuse : a forţelor consensului democratic versus tirania în numele religiei. Irakul a devenit un câmp de bătălie, pe care Occidentul nu-l poate părăsi fără a produce un efect devastator”, apreciază THE TIMES.

La Viena, ziarul liberal de stânga DER STANDARD sprijină, de asemenea, staţionarea trupelor anglo-americane în Irak, analizând situaţia într-un cadru mai complex : „În anumite zone ale Irakului”, afirmă DER STANDARD, „se desfăşoară demult un război civil mascat, care ar izbucni deschis de îndata ce s-ar retrage trupele americane. În acest context, declaraţia pesimistă a Secretarului american al Apărării Donald Rumsfeld, devine plauzibilă. Căci răscoala irakienilor nu se îndreaptă exclusiv împotriva trupelor străine, ci vizează scopuri politice concrete pe termen lung. Lupta lor”, apreciază cotidianul vienez, „nu se reduce, după cum înclină unii observatori să creadă, la violenţă oarbă şi lipsită de sens, împotriva întregii lumi. Atacurile sunite împotriva şiiţilor au avut ca scop de la început o epurare confesionala pe fundalul unei motivaţii militare. Şi nimeni”, evidenţiază DER STANDARD, „nu a reacţionat în plan internaţional la aceste evoluţii”.