Interceptări ilegale

Editorialiştii mai abordează chestiuni legate de aprovizionarea cu surse energetice regenerabile a întregului teritoriu german prin crearea unei reţele care să lege nordul de sudul ţării.

În fine, spaţii ample se consacră vizitei pe care a efectuat-o în Germania premierul turc, Tayyip Recep Erdogan, şi modului în care şeful guvernului islamist de la Ankara înţelege să pună capăt libertăţii presei turceşti, prin adoptarea unei noi legi, dure, de cenzurare a internetului.

„Ştim, mai nou, că NSA nu s-a mulţumit s-o intercepteze pe Angela Merkel, ci l-a avut în vizor şi pe fostul cancelar Schröder”, notează, indignat, Süddeutsche Zeitung.

Ziarul presupune, desigur nu fără temei, că e probabil ca agenţii secreţi americani să-i fi supravegheat şi pe alţi demnitari din guvernul de stânga condus la Berlin de Gerhard Schröder, cel care avea apoi să devină, sub Vladimir Putin, şeful Consiliului de Administraţie al concernului rusesc Gazprom.

E posibil să fi fost interceptaţi şi şefii diplomaţiei germane - Fischer, Steinmeier şi Westerwelle, crede, în speţă Süddeutsche Zeitung. Or, potrivit cotidianului bavarez, a supraveghea miniştri de externe „n-are nici în clin nici în mânecă cu lupta împotriva terorismului”.

Ca atare, ziarul crede că „a sosit momentul unei reevaluări de ansamblu a raporturilor germano-americane”. De această reevaluare ar „ţine şi datoria părţii americane de a informa exhaustiv în legătură cu durata şi natura activităţilor de spionaj politic sau economic care s-au depus, precum şi oprirea credibilă a acestei practici”.

Opinia ziarul de stânga din München nu e singurală. O susţine şi punctul de vedere exprimat de alţi editorialişti germani, situaţi la centrul ori dreapta spectrului politic.

Dar unii observatori se arată, cu toate acestea, îngrijoraţi de eventualitatea unei deteriorări grave şi durabile a raporturilor transatlantice. Iar unii comentatori trag o linie şi conchid, precum un editorial publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, că „n-ajută prea mult să se tot repete revendicarea elucidării scandalului NSA”, de vreme ce americanii sunt pe deplin edificaţi cu privire la reacţia negativă iscată de publicarea dezvăluirilor lui Snowden.

Ziarul din Frankfurt combate şi ideea necesităţii ineluctabile a unui acord bilateral, germano-american, care să excludă spionarea mutuală.

„Important nu e atât să se încheie un acord de tip ‚no-spy', cât modul în care Germania ştie să-şi protejeze interesele în această relaţie importantă şi complicată ” scrie textual cotidianul conservator german din Frankfurt. Care face şi ultimul pas în acest raţionament lucid, propunând Republicii Federale să se concetreze asupra ameliorării propriei ei agende digitale, în conformitate cu apariţia, în acest domeniu, a unei veritabile „conştiinţe naţionale”.

Interesante sunt, în context, şi criticile tot mai insistente la adresa serviciilor secrete germane care se fac auzite în massmedia din Republica Federală. O serie de observatori, de pildă de la Märkische Oderzeitung, evocă refuzul fostului cancelar Gerhard Schröder de a susţine politica americană în epoca intervenţiei militare din Irak şi faptul că liderul social-democrat a făcut campanie electorală prin atacuri la adresa preşedintelui Bush. Dar toate acestea nu justifică interceptarea convorbirilor lui, afirmă acelaşi cotidian, reliefând că statul german ar fi trebuit să fie în măsură să determine cine poate fi supravegheat şi cine nu.

Deloc uimitor că Volksstimme se miră de adresa indignărilor. „Toată lumea e scandalizată de NSA, dar nimeni de incapacitatea serviciul secret german BND” de a pune capăt interceptărilor ilegale la care au fost supuşi germanii.