1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Interes public vs libertate individuală

18 martie 2011

În contextul luptei anticorupţie, procurorii solicită modificarea Constituţiei, care ar fi excesiv de protectivă cu drepturile individuale în dauna interesului public.

https://p.dw.com/p/RALU
Imagine: Fotolia/Christian Pedant

Modificarea Constituţiei a fost privită în primul rând din perspectiva instituţiilor şi a raporturilor dintre preşedinte şi parlament, dar pe măsură ce subiectul gestează, apar noi motive care ar pretinde o revizuire a legii fundamentale.

Recent, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a arătat că, din practica acumulată în ultimii ani, reiese că durata reţinerii ar trebui mărită de la cele 24 de ore cât este în prezent la 48 sau chiar 72 de ore.

Procurorul general a arătat că 24 de ore este cu totul insuficient pentru un procuror să administreze probe, să întocmească actele necesare, să-i audieze pe inculpaţi înainte de a prezenta dosarul unui judecător.

“Efortul de a finaliza activităţile înainte de expirarea celor 24 de ore poate determina erori de procedură sau luarea unei decizii înainte de a cunoaşte toate faptele relevante, astfel încât pot fi vătămate drepturile persoanelor cercetate", a argumentat Laura Codruţa Kovesi.

Problema ar putea fi rezolvată uşor dacă termenul de reţinere nu ar fi fost fixat prin Constituţia din 1991 şi preluat nemodificat la momentul revizuirii din 2003. Pe vremea aceea însă, arestarea preventivă era decisă de procuror iar reţinerea revenea poliţiei, aşa cum se practicase în timpul regimului comunist.

Astăzi însă, arestarea preventivă nu se poate face decât în urma unei sentinţe judecătoreşti, pe baza probelor administrate de procuror. Protestele recente legate de arestarea preventivă a câte unui politician bine plasat au arătat, paradoxal, că arestarea şi implicit posibilitatea abuzului nu se mai pot produce cu uşurinţă.

În ultimii 20 de ani, practica judiciară românească şi condiţiile de detenţie s-au schimbat foarte mult şi de aceea procurorul general crede că are suficiente argumente de a solicita un răgaz mai mare pentru a prezenta probele necesare.

Percepţia publică este la rândul ei importantă, dar, la ultima şedinţă de bilanţ, procurorul general a invocat un sondaj de opinie care pune în evidenţă cât de mult a scăzut temerea societăţii faţă de abuzul judiciar.

La întrebarea ”Ce părere aveţi despre propunerea Parchetului General privind mărirea perioadei de reţinere preventivă de la 24 de ore la 48 de ore, din raţiuni de realizare a unei anchete documentate şi corecte?” 74% din repondenţi au răspuns că sunt de acord.

Chiar dacă întrebarea a fost pusă în aşa fel încât să inducă răspunsul, se poate admite că spaima şi oroarea faţă de fosta Miliţie comunistă a dispărut de mult.

Ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, a susţinut la rândul său această propunere, arătând că termenul de trei zile este acceptat în jurisprudenţa CEDO.

Există însă şi obiecţii. Fostul ministru de Justiţie Tudor Chiuariu a argumentat că liberalii se vor opune câtă vreme procurorii sunt subordonaţi executivului:

"Nu vom fi de acord cu nicio modificare legislativă care sporeşte competenţele procurorilor, atât timp cât procurorii-şefi sunt numiţi de preşedintele Băsescu."

În acest punct, dezbaterea devine însă imposibilă. Se poate spera totuşi că până în momentul în care modificarea Constituţiei va fi posibilă şi ambianţa politică va fi mai senină.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu