Internaţionalizarea terorismului islamist

Teroriştii islamişti se ţin de cuvînt. Începutul intervenţiei militarilor francezi în Mali a fost urmat de proferarea unor sinistre ameninţări la adresa Parisului şi a occidentului de către căpeteniile teroriştilor islamişti. Care nu au întîrziat să treacă de la vorbă la faptă. Instalaţiile de extracţie a gazelor de la complexul internaţional In Amenas din Algeria, în apropierea frontierei cu Libia, au fost luate cu asalt de grupul terorist intitulat ”Batalionul sîngelui”. Militarii algerieni au refuzat să negocieze cu teroriştii, ceea ce nu este tocmai rău, dar au

evitat să se consulte cu partenerii, înainte de a declanşa operaţiunea de salvare a ostatecilor, ceea ce s-a dovedit fatal: 35 de ostateci şi 15 terorişti islamişti au fost ucişi în cursul intervenţiei „salvatoare”. Or, în loc de a recurge la unităţi speciale anti terorism, în loc de a e consulta măcar cu guvernele occidentale, liderii din Alger au pus mîna pe topor, dînd ordin aviaţiei militare să-i atace pe terorişti, constată DIE WELT şi exclamă: este de necrezut, fiindcă un astfel de procedeu înseamnă din start condamnarea la moarte a ostatecilor. Pe bună dreptate autorul comentariului se întreabă dacă în joc s-a aflat incompetenţa sau o strategie dublă ajungînd la concluzia că militarii algerieni nu joacă cu cărţile pe faţă.

Ceea ce le-a fost dat să constate, în cel mai tragic mod, responsabililor algerieni este că nici ei nu sunt la adăpost de vagabondajul ucigaş al teroriştilor islamişti, deduce FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, atrăgînd atenţia asupra internaţionalizării terorismului, care nu recunoaşte nici o frontieră.

Europenii au izbutit în ultima vreme să obţină succese în lupta împotriva terorismului pe continent, dar acum, flagelul a ajuns la porţile Europei, cu o neaşteptată virulenţă, dă de înţeles NEUE WESTFÄLISCHE, opinînd că totuşi încă nu ar exista motive de panică. În schimb, de foarte gravă îngrijorare. Fiindcă cine mai avea nevoie de dovezi ale vitalităţii şi potenţialului de agresivitate a terorismului islamist în nordul Africii, le-a primit acum cu vîrf şi îndesat, atrage atenţia NEUEN RUHR ZEITUNG, subliniind ideea că tocmai drama ostatecilor din In Amenas confirmă legitimitatea intervenţiei franceze în Mali.

Iar cine nu subscrie la ea trebuie să răspundă măcar la întrebarea dacă soarta locuitorilor din Mali îl lasă cu totul rece, după ce i-a fost dat să afle ce-i aşteaptă pe cetăţenii nevinovaţi căzuţi sub domnia unei dictaturi fanatice, arhaice, barbare, notează FRANKFURTER RUNDSCHAU.

Opinia publică îşi mai pune cu certitudine şi alte întrebări, de pildă cine îi finanţează pe teroriştii islamişti, cine furnizează armament hipermodern miliţiilor care vor să-i retrimită cu forţa şi pe locuitorii Africii de Nord, ai Sahelului, ai Republicii Mali, într-un Islam al epocii de piatră. Răspunsul la această întrebare îl deţine HEILBRONNER STIMME, şi anume Arabia Saudită. Ţara care în ochii unor occidentali trece drept un garant al stabilităţii în regiune este cea care îi finanţează pe jihadişti. Ziarul aminteşte în context că şeicii saudiţi manifestă un interes acut faţă de hiper modernul tanc Leopard de producţie germană. Pe care probabil îl vor şi primi indiferent de ce se întîmplă în Mali, unde aceştia au mîna în joc. Avînd de înfruntat în Mali un adversar bine înarmat, fanatic, bine instruit şi extrem de mobil, pe un teren mai puţin prielnic europenilor, şi anume în deşert, misiunea militarilor francezi va dura mai mult decît îşi imaginează Palatul Elysée şi va cere un serios tribut de vieţi omeneşti, avertizează SÄCHSISCHE ZEITUNG.

Dar ce face occidentul, alias Europa? Din nou pare lipsită de o viziune, de o strategie comună împotriva islamiştilor radicali şi a dezechilibrelor sociale, a inegalităţilor şi mizeriei pe al căror sol proliferează ideologiile ucigaşe, regretă TAGES ANZEIGER. Ziarul elveţian deplînge şi faptul că nici măcar pentru a stinge incendiul care ameninţă acum să se extindă, nu s-au putut mobiliza suficiente forţe.

Provocarea radical-islamistă căreia Franţa trebuie să-i facă faţă în Mali acum nu se limitează la acest stat african.De la începutul aşa zisei primăveri arabe, jihadiştii şi-au găsit locurile unde să se aciuiască şi de unde să acţioneze, ameninţînd şi lumea civilizată, ştiind asupra căror obiective să-şi îndrepte tirurile, observă DIE PRESSE. Rafinăriile şi complexele de exploatare a ţiţeiului şi gazelor devin astfel pentru o civilizaţie avidă de energie, ţintele preferate ale atacurilor teroriste, relevă SVENSKA DAGBLADET.