Inundaţiile şi aderarea la UE

România şi Bulgaria şi-au propus aderarea la UE la 1.ianuarie 2007. Dar catastrofele naturale, precum inundaţiile de-a lungul Dunării, demonstrează limpede punctele slabe ale celor două state candidate: fonduri publice, care au luat căi necunoscute, clădiri construite în mod ilegal prea aproape de fluviu, cariere de piatră ilegale, păduri defrişate în mod ilegal, şi nu în cele din urmă neglijenţa autorităţilor în ceea ce priveşte informarea populaţiei asupra situaţiei şi a măsurilor necesare. Administraţia publică a celor două ţări vecine funcţionează mai prost ca în statele occidentale, majoritatea funcţionarilor preferând să închidă ochii la tot pasul. Mita şi corupţia sunt atât de răspândite încât interesele populaţiei nu mai au nici o valoare.

Cu toate acestea, lupta împotriva acestor inundaţii de proporţii nu trebuie înţeleasă ca un test al aşa-numitei „maturităţi de aderare” a celor două state. Deşi cataclismul a fost previzibil, dimensiunile acestuia nu puteau fi anticipate şi ar fi pus orice ţară occidentală în faţa unor probleme greu de rezolvat. Şi în Germania ar fi trebuit, într-o situaţie similară, să se recurgă la ajutorul armatei pentru a evita consecinţele extreme ale catastrofei. Soldaţii români muncesc zi şi noapte fără întrerupere, umplând saci de nisip pentru consolidarea barajelor. Pompele de apă funcţionează în continuu, iar unele baraje au trebuit distruse, pentru ca apele să se reverse pe câmp şi să cruţe în schimb, mai la vale, satele.

Dar şi aici se observă diferenţe faţă de statele occidentale, de pildă, în ceea ce priveşte atitudinea sinistraţilor. Mulţi români se împotrivesc evacuării ordonate de autorităţi. Iar pe malul bulgăresc se fură sacii de nisip.

Ţăranii români somaţi să evacueze satele inundate nu au nimic altceva în afara gospodăriilor lor cu care să poată supravieţui, nici o maşină proprie, nici un cont la bancă, cel mult o căruţă şi câteva animale pe care cu greu le-ar putea lua cu ei.

Vecinii de la sud de Dunăre nu profită doar de pe urma sacilor de nisip. Lipsesc, de asemenea, panourile rutiere şi indicatoarele, topite pentru a câştiga de pe urma vânzării metalului. Să fie aceasta cu adevărat singura cale de subsistenţă a atâtor oameni?

România şi Bulgaria vor adera cu certitudine la UE. Cu toate acestea, ele vor rămâne probabil încă zeci de ani cele mai sărace membre ale Comunităţii. Statutul de membru al Uniunii nu poate garanta bunăstarea. El nu poate alina automat consecinţele catastrofelor naturale. Cu toate acestea, aderarea este singura cale de ameliorare a relaţiilor sociale precum şi a modului de funcţionare a instituţiilor publice. Or acest aspect necesită maximă urgenţă, după cum au demonstrat zilele acestea inundaţiile de-a lungul Dunării.