"Irakizarea" Afganistanului, "talibanizarea" Pakistanului - mit sau realitate?

NEUE ZÜRCHER ZEITUNG încearcă să afle un răspuns dincolo de clişee şi relevă că pe locuitorii pomenitelor regiuni îi macină cu totul alte griji decît dorinţa de a afla cît de adevărate sunt formulele citate iar pînă şi cei mai angajaţi observatori sunt deja obosiţi, receptează mecanic ştirile care sosesc din Irak, un atentat, încă un atentat şi aşa mai departe...

Dar, scrie BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG, dimensiunile terorii abătute peste două sate kurde din nordul Irakului nu-i mai pot lăsa indiferenţi nici pe cei mai căliţi şi avizaţi observatori. Ceea ce explică şi tonul emoţional în care DER TAGESSPIEGEL comentează evenimentele din Irak şi Afganistan. „Statele Unite au pompat bilioane, sute de miliarde de dolari în războaie, mai precis în domeniul militar. Dar lucrurile nu mai pot merge aşa mai departe. Soldaţii nu sunt activşti sociali şi se dovedeşte că războiul împotriva terorismului nu poate fi cîştigat pe această cale, cu atît mai puţin , democraţia (...). A sosit momentul luării unor decizii de viitor, occidentul fiind chemat să-şi investească miliardele în proiecte civile, în ţările respective, iar la el acasă, în cunoaşterea mai aprofundată a ţărilor mai îndepărtate, a obiceiurilor şi tradiţiilor acestora în folosul unei politici de prevenire. Fiindcă indiferent cîţi militari vor fi trimişi în reigunile de criză, cine nu se simte respectat se răzvrăteşte”.

Atentatele din Irak ţin deja de o psihopatologie colectivă care a pus stăpînire pe ţară. Irakul a devenit un laborator internaţional al terorismului şi fanatismului şi de aceea contează prea puţin dacă recentele atentate pot fi puse pe seama Al Qaidei sau nu. Decisiv rămîne faptul că cu cei 160 de mii de militari staţionaţi în Irak, Statele Unite nu mai controlează situaţia - scrie EL PAIS.

In urma atentatului din Afganistan comis împotriva poliţiştilor germani, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG se opune cererii formulate de partidul stîngii de retragere a militarilor din ţara de la poalele masivului Hindukuş. Cine solicită retragerea din cauza unor rivalităţi politice interne acela se situează de partea islamiştilor ucigaşi , scrie ziarul citat.

Doar printr-o acţiune de bătaie lungă poate fi cîştigată lupta. Sistemelor democratice le vine greu prin natura lor să dispună de răbdarea necesară pe o durată prelungită. O retragere ar echivala cu fuga de răspundere. Este foarte bine că partidele aflate la putere sunt de acord asupra continuării angajamentului, chiar şi sub impactul consternării, a compasiunii resimţite la vestea asasinării poliţiştilor germani.

WIESBADENER KURIER atrage atenţia că fiecare din cei care sunt angajaţi în misiunea din Afganistan, fie că sunt militari sau civili, îşi riscă viaţa fiindcă acolo domneşte un potenţial de ameninţare şi teroare căruia tocmai misiunea lor vrea să-i pună capăt. In plan politic intern însă, fiecare nou atentat va spori numărul adversarilor misiunii crede LANDESZEITUNG, pledînd pentru necesitatea continuării mandatului. In acelaşi sens se pronunţă şi SÜDDEUTSCHE ZEITUNG care însă revendică elaborarea împreună cu forţele aliate a unui nou concept de acţiune.

Mîna lungă a mafiei italiene care a făcut şase victime la Duisburg, alertează opinia publică. Dacă clanuri şi bande de criminali din Italia, Balcani sau China află în republica federală un nou teren de răfuială, atunci autorităţile germane sunt con- fruntate cu o misiune de o dificultate încă nemaiîntîlnită avertizează ALLGEMEINE ZEITUNG.

„Războiul palatelor” se intitulează un articol publicat în săptămînalul DIE ZEIT consacrat luptei împotriva corupţiei pe care o poartă procurorul Florin Ţuluş. Din subtitlu reiese că lupta este dusă şi împotriva unor miniştri şi deputaţi corupţi, că ea se soldează deja cu primele succese, datorate şi aderării României la Uniunea Europeană.