Irakul, departe de normalitate

În dimineaţa zilei de ieri, la ora la care se înregistrează cel mai mare trafic rutier, un convoi alcătuit din trei maşinui de teren a străbătut artera Saddun din Bagdad. Dintr-o dată, între vehicule s-a strecurat o altă maşină şi în secunda următoare persoanele aflate la bordul ei au detonat o bombă de 500 de kilograme. Efectele exploziei au fost devastatoare. Cele trei maşini de teren au fost transformate în mormane de fier topit, unele case aflate în apropiere năruindu-se. Cel puţin 13 persoane şi-au pierdut viaţa, alte peste 60 fiind rănite, parţial grav. În maşinile – ţintă ale atentatului se aflau ingineri străini, care se îndreptau spre locul lor de muncă, marea electrocentrală Doda de la porţile Bagdadului. Cinci dintre aceşti specialişti, anume doi britanici, un american, un francez şi un filipinez, au fost ucişi

pe loc. Celelalte victime ale atentatului sunt irakieni, care fie locuiau pe strada Saddun, fie se aflau la cumpărături în numeroasele magazine din zonă.

Noul guvern interimar irakian a reacţionat rapid, prin vocea premierului Ijad Allawi, care a subliniat:” Deplângem acest act terorist. Responsabilii pentru crimă vor fi deferiţi justiţiei de îndată ce va fi posibil. Astăzi s-a reunit în şedinţă Comisia pentru securitate naţională, care va juca un rol însemnat în elucidarea atentatului. Dorim să dăm asigurări irakienilor şi civililor străini care ne ajută, că vom face totul pentru a preîntâmpina pe viitor organizarea de noi atentate.”

Observatorii se îndoioesc însă că forţele de securitate irakiene, slab dotate şi instruite, vor fi în măsură să împiedice aceste incidente. Atentatele puse la cale de diverse grupări de rezistenţă devin din ce în ce mai numeroase, precise şi spectaculoase, pe măsură ce data de 30 iunie, la care suveranitatea ţării urmează să fie restabilită, se apropie.

Pe acest fundal, se înmulţesc zvonurile potrivit cărora fostul dictator irakian, Saddam Hussein, aflat în custodie americană, va fi predat guvernului irakian provizoriu pe parcursul următoarelor două săptămâni. Un purtător de cuvânt al Ministerului de externe de la Washington a confirmat desfăşurarea unor discuţii în acest sens cu partenerii irakieni, subliniind însă că ”nu s- a stabilit încă un termen concret”.

La rândul său premierul irakian Ijad Allawi a declarat că administraţia americană îl va preda guvernului interimar de la Bagdad pe Saddam Hussein, alături de alţi membri de marcă ai regimului său. Allawi a solicitat ca procesul împotriva lui Saddam Hussein să debuteze cât mai rapid cu putinţă, precizând totodată că Statele Unite s-au declarat zilele acestea gata să încredinţeze majoritatea prizonierilor irakieni autorităţilor de la Bagdad. Totuşi, aproximativ 5 000 de deţinuţi, consideraţi deosebit de periculoşi, vor rămâne în custodia trupelor americane.

În aproximativ două săptămâni ia sfârşit oficial ocupaţia americană a Irakului. Pe data de 30 iunie, guvernul provizoriu va prelua pe arii largi puterea politică. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a avertizat că SUA sunt obligate până atunci, potrivit unor acorduri pe care le-au semnat, fie să întocmească actul de acuzare împotriva lui Saddam Hussein, fie să-l elibereze. ”Dreptul de a-l reţine în continuare pe fostul dictator în calitate de prizonier de război încetează odată cu încheierea ocupaţiei”, a subliniat un purtător de cuvânt al Crucii Roşii.

Procesul împotriva fostului despot de la Bagdad se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme. Un Tribunal extraordinar a fost creat deja în scopul judecării crimelor comise în era Saddam Hussein, fiind numiţi totdată şi un număr de judecători şi procurori. Clar nu este încă cine-l va apăra pe fostul dictator; în clipa de faţă câţiva avocaţi se ceartă aprins, fiecare dintre ei pretinzând că are mandat din partea familiei, şi o firmă de avocatură din Iordania se plânge în mod regulat că nu i se permite accesul la cunoscutul prizonier.

Între capetele de acuzare se vor număra probabil crimele de război, genocidul şi cazurile de tortură executate din ordinul dictatorului. Uciderea a mii de şiiţi şi curzi pe parcursul anilor 80 şi 90 se află în fruntea listei întocmite de procurori. La fel şi crimele comise în contextul invaziei Kuveitului. Anchetele înaintează însă destul de anevoios, fiind necesară procurarea şi cercetarea a zeci de mii de documente, dintre care multe par la ora actuală să fi dispărut fără urmă. Procurorilor le este de asemenea dificil să identifice martori dispuşi să depună cu adevărat mărturie împotriva lui Saddam Hussein, fiindcă oamenii se tem. În această situaţie se estimează că nu Saddam Hussein va fi mai întâi judecat, ci alţi responsabili din guvernul său, cu speranţa că aceştia vor depune mărturii care-l vor incrimina pe fostul lor şef. Experţii sunt însă de părere că toate aceste procese nu vor putea începe încă din acest an.