Ischinger: "Scopul principal nu este pedepsirea lui Putin"

DW: Domnule Ischinger, aici, la Washington, se vorbeşte despre un răsunător eşec al politicii vizând Rusia. Unii comentatori aduc în discuţie chiar un nou război rece. În ce fel afectează acest context relaţiile transatlantice, clătinate deja de scandalul interceptărilor NSA, mai ales că SUA şi Europa nu abordează asemănător chestiunea sancţionării Rusiei?

Wolfgang Ischinger: Criza din Ucraina, urmată acum de o nouă criză a politicii noastre faţă de Rusia, nu cred că va slăbi şi mai mult relaţiile transatlantice. Dimpotrivă, ele se vor consolida. Dacă situaţia din Ucraina nu ne-ar fi preocupat atât de mult, în acest moment încă am fi discutat despre eşecul din Siria şi ne-am fi contrat pe marginea interceptărilor telefonice dezvăluite de Snowden. Într-o oarecare măsură - şi acum nu vorbesc în totalitate serios - am putea putea spune: mulţumim mult, domnule Putin, aţi amintit germanilor şi americanilor, că NATO are încă un rol. Ne-aţi amintit că este important ca Europa să vorbească o limbă comună din punct de vedere politic, dar şi că cel mai important ţel al nostru este să diversificăm alimentarea cu energie, astfel încât să nu fim dependenţi de o singură sursă.

DW: În America se discută deja foarte intens despre o regândire a politicii externe globale de securitate, ţinându-se cont inclusiv de Rusia. Se vorbeşte, în context, despre o aşa-numită politică de tip Containment. Care sunt aşteptările SUA din partea Germaniei din acest punct de vedere?

WI: În primul rând, UE nu s-a lăsat divizată de domnul Putin, lucru cu reverberaţii pozitive la Washington. Nu există doar o voce unică, europeană, ci şi un acord transatlantic funcţional. În al doilea rând, desigur că sancţiunile nu înlocuiesc politica. Vom vedea dacă sancţiunile vor influenţa comportamentul conducerii ruseşti. Dubiile din acest punct de vedere sunt permise. Asta înseamnă că avem nevoie de o strategie al cărei prim scop să nu fie pedepsirea lui Putin. Unii comentatori americani au sugerat că n-ar exista nimic mai important în afară de sancţionarea lui Putin. Greşit! Vom avea nevoie de preşedintele Putin şi de toată conducerea rusească în multe chestiuni internaţionale. Trebuie, deci, să trasăm cu exactitate priorităţile.

DW: Care ar fi aceste priorităţi?

WI: Prima prioritate este ca SUA şi partenerii europeni să aibă o strategie comună în privinţa Ucrainei. Să decidem cum putem reuşi transformarea unui stat ucrainean, care nu a funcţionat în ultimii ani, într-un stat funcţional. O atare reuşită ar însemna să repurtăm o victorie nu militară, ci una civilă, asupra lui Putin. O victorie de tip "soft power".

DW: Cât de mult se pot implica germanii? La Washington predomină senzaţia că se aşteaptă foarte mult de la ei. În acelaşi timp, Berlinul este criticat că n-ar dori să susţină sancţiunile contra Rusiei. Angela Merkel însăşi este criticată că foloseşte o politică de tip "appeasement" în relaţia cu Kremlinul.

WI: Este o acuzaţia complet greşită, care trebuie masiv combătută. Orice sancţiune a SUA nu are urmări asupra economiei americane, în contextul în care comerţul cu Rusia este irelevant pentru SUA. Însă pentru Europa, cu precădere pentru Germania, acest aspect nu este deloc irelevant. Fiecare sancţiune pe care noi o impunem Rusiei are un efect de zece ori mai puternic asupra acestei ţări, decât orice sancţiune americană.

DW: ... şi, desigur, şi asupra companiilor germane...

WI: Este posibil să aibă efecte şi asupra intereselor noastre. Cred că trebuie să ne apărăm de acuzaţia că n-am fi fermi. Cred că avem de-a face cu sechelele crizei din Libia. Sunt sigur că la Washington nu a fost uitat faptul că Germania nu s-a implicat foarte tare în soluţionarea crizei. Or, acum este aşteptată confirmarea faptului că Germania, fiind cea mai importantă ţară din UE, dar şi cancelara însăşi, îşi asumă un rol central în ceea ce priveşte influenţa asupra Moscovei.

DW: Washingtonul a fost iritat de faptul că doamna cancelar n-a vorbit, în cadrul singurului ei discurs public, decât despre piaţa comună transatlantică. Puteţi înţelege aşteptările americanilor, care ar fi dorit să audă mai degrabă ceva despre Rusia şi chestiunile vizând siguranţa transatlantică?

WI: Subiectul abordat de cancelară este deosebit de important din perspectivă strategică. Angela Merkel face ceea ce trebuie, apelând la economia americană şi, indirect, la cea germană. Avem nevoie de o campanie de ambele părţi ale Atlanticului pentru a putea duce mai departe acest proiect.

DW: Să revenim la scandalul NSA, care a jucat un rol important în Germania. La Washington, el are mai degrabă un rol marginal. Care ar trebui să fie mesajul Angelei Merkel, respectiv al lui Barack Obama?

WI: Din păcate, o bună parte din zona politică americană nu a înţeles nici până astăzi, cât de grav a fost afectată încrederea poporului german în urma scandalului NSA. Imaginea Americii de partener loial a suferit masiv, conform sondajelor. Este, deci, corect să insistăm că nu putem continua cu ordinea de zi în acest fel, ci că trebuie reparată încrederea. Recenta iniţiativă privind dialogul cibernetic este cu siguranţă o metodă utilă de a face acest lucru, însă nu trebuie nici să aşteptăm minuni.