1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

ISIS: astăzi în Irak, mâine în Iordania?

Nils Naumann / Ioachim Alexandru24 iunie 2014

Gruparea jihadistă ISIS îşi continuă marşul triumfal în Irak. Între timp, controlează şi singurul punct de trecere a frontierei spre Iordania. Pe acest fundal, în regatul haşemit creşte teama de destabilizare.

https://p.dw.com/p/1CPIc
Imagine: picture-alliance/abaca

Punctul de trecere a frontierei iordaniano-irakiene este un post de control izolat, situat în deşertul nemărginit, maro-gălbui, care separă capitala Iordaniei, Amman, de cea a Irakului, Bagdad. Intrările şi ieşirile de oameni şi maşini ar trebui să fie supravegheate de funcţionari ai guvernului central de la Bagdad, pe lângă cei iordanieni, dar nu este aşa. Controlul asupra vămii a fost preluat de o miliţie sunnită, aliată a ISIS.

La Amman, ştirea modificărilor survenite la graniţa cu Irakul a provocat o profundă îngrijorare. Ministrul iordanian de Interne a declarat că ţara sa este "încercuită de extremişti". Guvernul şi-a plasat trupele de la frontiera cu Irakul în stare de maximă alertă şi a mobilizat unităţi suplimentare în zonă.

Şi SUA manifestă îngrijorare. Preşedintele Barack Obama a avertizat că ofensiva ISIS s-ar putea extinde şi în Iordania, iar şeful diplomaţiei, John Kerry, a subliniat că gruparea jihadistă "a devenit o ameninţare pentru întreaga regiune". În context, Iordania este un aliat important al SUA în regiune.

Preşedintele Barack Obama şi regele Abdullah al II-lea (14.2.14)
Preşedintele Barack Obama şi regele Abdullah al II-lea (14.2.14)Imagine: Reuters

Aparat de securitate puternic

André Bank este expert pentru problemele Orientului Mijlociu în cadrul Institutului Giga de la Hamburg. În accepţiunea sa, ISIS urmăreşte să înfiinţeze un stat islamic în Irak şi în aşa-numita Sirie Mare, susţine el. Ori, Siria Mare cuprinde, pe lângă actuala Sirie, şi părţi din Irak, Liban, regiuni extinse ale Palestinei şi Iordaniei.

Această intenţie este întărită şi de un film de propagandă postat de ISIS în internet în urmă cu o săptămână. Filmul prezintă cinci luptători, despre care se spune că ar proveni din Marea Britanie şi din Australia. "Noi nu cunoaştem graniţe", spune unul din luptători. "Am luptat în Siria, peste câteva zile vom lupta în Irak, iar apoi ne vom îndrepta spre Iordania şi Liban. Mereu acolo unde vom fi trimişi de comandantul nostru".

Este posibil ca filmul să fie doar unul de pură propagandă. André Bank este de părere că, pentru moment, posibilitatea ca luptătorii ISIS să se îndrepte spre Iordania poate fi exclusă. Căci, spre deosebire de Irak, unde armata este demoralizată şi a cedat fără luptă părţi din teritoriu, armata iordaniană se află într-o cu totul altă situaţie. "Aparatul de securitate iordanian este unul din cele mai puternice din întreaga regiune. Unităţile aflate de-a lungul graniţei vor fi considerabil întărite", a explicat Blank.

Pericolul terorist creşte

Cu toate acestea, ISIS ar putea să încerce să destabilizeze Iordania prin atentate teroriste. Nu ar fi prima dată că ţara regelui Abdullah al II-lea ar deveni o ţintă pentru terorişti. În anul 2005, trei atentate executate în hoteluri de lux s-au soldat cu moartea a mai bine de 50 de oameni. Atacurile au fost ulterior revendicate de gruparea "Al-Kaida în Irak", precursoarea ISIS. Liderul ei era iordanianul Abu Musab al Zarkawi.

Totuşi, regimul regelui Abdullah al II-lea este relativ stabil, susţine Bank. Şi fiindcă regele este sprijinit de occident, de Israel şi de monarhiile de la Golful Persic. Totuşi, ţara se confruntă cu probleme însemnate după ce a oferit azil câtorva sute de mii de refugiaţi din Siria. Economia se clatină şi mulţi oameni şi-au pierdut locurile de muncă.

Refugiaţi sirieni în Iordania
Refugiaţi sirieni în IordaniaImagine: picture alliance/AP Photo

Marţi, 24.06, regele Iordaniei s-a aflat în vizită în Germania, unde s-a întâlnit şi cu cancelarul Angela Merkel. În context, recomandă expertul Bank, Republica Federală ar trebui să urmărească o strategie cu două paliere: pe de-o parte să-i sprijine pe iordanieni la ameliorarea situaţiei refugiaţilor sirieni, iar pe de alta să pună condiţii pentru continuarea pe durată a ajutoarelor. Aceasta fiindcă în absenţa unei deschideri la nivel politic a Iordaniei, care continuă să fie un stat autoritar, şi în lipsa unei politici economice cu o substanţială componentă socială, extremiştii se vor înmulţi şi întări.