1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Islandezii au dus politica în boxa acuzaţilor

15 martie 2012

Acum patru ani, lumea lui Geir Haarde era încă în regulă. Islandezii îi apreciau munca de şef al Guvernului iar viitorul ţării arăta bine.

https://p.dw.com/p/14KrZ
Geir Haarde, fostul premier al IslandeiImagine: dapd

Idila a avut un final deloc fericit. În toamna lui 2008 au falimentat principalele bănci ale ţării, transformând în derizoriu economia multora din cei 320.000 de islandezi. Haarde - economist de profesie - a devenit ţinta furiei publice, vinovat că nu a ştiut să administreze situaţia de criză. Cariera politică i s-a năruit peste noapte. O noapte polară, puţin mai lungă, e drept: după lungi proteste, a demisionat, în ianuarie 2009.

Dar necazurile nu s-au terminat aici pentru fostul şef, în vârstă de 60 de ani, al conservatorilor islandezi. La 5 martie, nemulţumirea mocnită a erupt din nou: Curtea Specială de Justiţie din Reykjavik (Landsdsdómur) a deschis procesul intentat lui Haarde pentru rolul jucat în criza financiară. Audierile se încheie joi (15 martie), sentinţa urmând a fi pronunţată la o altă dată. Dacă va fi găsit vinovat, fostul premier poate fi sancţionat pecuniar - şi nici o pedeapsă cu închisoarea nu este exclusă.

Mulţi observatori se întreabă, însă, dacă procesul se susţine din punct de vedere juridic. "Constituţia şi legile Islandei permit un spaţiu larg de manevră, dar", crede Christian Rebhan, de la Grupul de Cercetarea a Politicilor Nord-Europene din cadrul Universităţii berlineze Humboldt, "decizia de a declanşa procesul a fost una politică, nu juridică". Haarde se apără cu argumentul că nimeni nu putea anticipa, la vremea respectivă, amploarea crizei - şi se consideră, pur şi simplu, ţap ispăşitor. Ceea ce, crede Rebhan, îi vine foarte la îndemână: procesul a fost instrumentalizat politic.

Iniţial, pe lista acuzaţilor se mai aflau trei miniştri din tabăra social-democrată, pe atunci parteneri ai conservatorilor la guvernare. Aceştia au fost, însă, absolviţi de orice responsabilitate încă dinainte de a se declanşa acţiunea juridică - şi, anume, printre-un vot în Parlament.

Ţap ispăşitor sau vinovat real, procesul lui Haarde a scris deja istorie: este vorba despre primul politician din lume adus în faţa instanţei pentru responsabilitatea purtată în criza financiară globală. Cea de-a doua premieră ţine de prima misiune a Curţii Speciale islandeze, de la înfiinţarea acesteia, în 1905, Islanda fiind una dintre puţinele naţiuni în care erorile de guvernare se plătesc în instanţă.

Sunt destule voci, în lume, care salută demersul de la Reykjavik şi-l vor transpus şi în alte legislaţii. Profesorul Christian Tomuschat, specialist în drept public la aceeaşi Universitate Humboldt, nu vrea să ia în calcul valoarea de precedent a cazului Haarde. Politicienii trebuie să îşi asume responsabilitatea greşelilor comise dar "de aici şi până la pedepsirea juridică a unei persoane este un drum lung, de vreme ce deciziile, într-o democraţie, nu aparţin unui singur om ci a întregului aparat guvernamental". Tomuschat crede, însă, că semnalul de responsabilizare a actului politic a fost dat - şi că mesajul e clar: deciziile politice nu trebuie să aibă ca scop ameliorarea scorului în viitoarele alegeri.

Finanţările primite de la ţările scandinave şi de la Fondul Monetar Internaţional au mai liniştit vulcanul politic islandez. Mai mult, chiar, un sondaj realizat la începutul acestui an releva că majoritatea populaţiei se pronunţă împotriva însuşi procesului. Care, totuşi, a avut loc. Opţiunea publică s-ar putea să conteze, însă, în decizia finală a instanţei.

Autor: Ralf Bosen / cş
Redactor: Medana Weident