1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Israelul şi redivizarea Ierusalimului

Petre Iancu8 octombrie 2007

Va accepta oare Israelul reîmprăţirea oraşului sfânt?

https://p.dw.com/p/Bns3
Şefa diplomaţiei americane, Condoleezza Rice, în cursul uneia din călătoriile ei în Orientul Mijlociu.Imagine: AP

In timp ce grupările teroriste palestiniene din Gaza şi-au reluat tirul de Katiuşe asupra statului evreu, fără să producă pagube majore, în guvernul israelian a avut loc o schimbare de proporţii. In executivul israelian pare să se fi format o majoritate care susţine reîmpărţirea Ierusalimului.

Atît israelienii cît şi palestinienii se pregătesc în prezent în vederea vizitei pe care o va efectua în regiune şefa diplomaţiei americane, Condolleezza Rice şi a proiectatei conferinţe asupra Orientului Mijlociu care urmează să se desfăşoare în SUA, în luna noiembrie.

Bătaia rachetelor trase de extremiştii palestinieni din Gaza asupra oraşelor şi satelor israeliene s-a extins. Mai nou, o rachetă de tip Katiuşa a aterizat în zona oraşului Netivot, situat la 11 kilometri distanţă de fîşia Gaza. O grupare extremistă palestiniană intitulată „Comitetul rezistenţei populare” şi-a asumat răspunderea pentru acest act terorist – primul, în felul său, în ultimul an. Spre deosebire de rachetele de tip Kassam, trase cu regularitate de islamişti palestinieni asupra teritoriului statului evreu, Katiuşele sunt mult mai precise şi au o rază de acţiune mai lungă.

Audiat în cabinetul de la Ierusalim, şeful serviciului secret al armatei israeliene şi-a exprimat duminică temerea – iată, întemeiată - că grupările extremiste palestiniene din sud îşi vor dezvolta capacitatea de a lansa rachete asupra unor obiective situate departe de fîşia Gaza, în profunzimea statului evreu.

Pînă acum, toate concesiile teritoriale israeliene din ultimul deceniu s-au soldat - fie în sudul Libanului , fie în Gaza - cu o sporire notabilă a activităţilor teroriste în regiunile vidate de prezenţa militară israeliană.

Ceea ce nu i-a împiedicat pe membrii guvernului israelian să dezbată eventualitatea unor noi concesii teritoriale în favoarea palestinienilor. Potrivit vicepremierului Haim Ramon, în cabinet s-ar fi format o majoritate care, incuzînd partidul de dreapta Israel Beitenu, s-ar pronunţa în favoarea reîmpărţirii oraşului sfînt.

Ramon, care este un apropiat al premierului israelian Olmert a vehiculat în context ideea trecerii sub jurisdicţie palestiniană a cartierelor arabe din Ierusalim. In revanşă, Israelul şi-ar păstra controlul asupra cartierelor evreieşti. In ce priveşte lăcaşurile sfinte celor trei mari religii monoteiste, din zona muntelului Templului, perimetrul în care se găsesc ele ar urma, potrivit sugestiilor lui Ramon, să fie supus unui „regim special”. Este subiectul poate cel mai fierbinte, care marchează litigiul israeliano-arab. Iar viceprimministrul, conştient de caracterul extrem de sensibil al temei a afirmat că, deocamdată, „este prematur să se discute despre cedarea controlului israelian” asupra Ierusalimului vechi.

Dar pentru observatori e clar că suprinzătoarele declaraţii publice ale lui Ramon servesc sondării opiniei publice interne şi internaţionale. Cîtă revoltă vor provoca ele oare printre israelieni or creştinii sionişti din SUA? Iată marea întrebare.

Pe moment atît israelienii cît şi palestinienii se pregătesc intens în vederea participării la conferinţa asupra Orientului Mijlociu programată să se deruleze în noiembrie în SUA. Olmert şi preşedintele palestinian Mahmud Abbas s-au înţeles săptămîna trecută ca negocierile bilaterale care vor urma conferinţei să abordeze tocmai statutul final al teritoriilor aflate în dispută. În scopul pregătirii aceleaşi conferinţe va efectua o vizită în regiune şi secretarul departamentului de stat american. Condoleezza Rice va ateriza în Israel duminica viitoare.

Palestinienii ar dori ca Israelul să accepte adoptarea, la proiectata conferinţă, a unei declaraţii comune obligatorii, stipulînd concesii concrete din partea statului evreu. Ierusalimul nu vrea să-şi asume mai mult decît o declaraţie de ordin general.

In ce măsura şefa diplomaţiei americane va reuşi să apropie poziţiile divergente ale celor două delegaţii de negociatori israelieni şi palestinieni rămîne de văzut. Pe moment e clar că nici o concesie nu va fi acceptată fără o acerbă rezistenţă prealabilă din partea unor segmente importante ale ambelor tabere angrenate în conflict.