Istoria în imagini

Filmul ”Apusul” se bazează atât pe romanul omonim al lui Joachim Fest, cât şi pe jurnalul secretarei lui Hitler, Traudl Junge. Führerul este interpretat de actorul Bruno Ganz, celebrat până acum pentru interpretarea lui Faust într-o punere în scenă antologică a regizorului Peter Stein. Pelicula prezintă ultimele 12 zile ale lui Hitler în buncărele sale. Rupt de realitate, el pune la cale mişcări de trupe cu armate care nu mai există şi vorbeşte despre victoria finală, în timp ce populaţia germană luptă doar pentru supravieţuire. Cu o mână tremurată adusă la spate, Führerul se plimbă neputincios prin ganguri subterane. Tiradele sale împotriva evreilor şi a presupuşilor trădători din propria tabără sunt pline de ură, însă faţă de câinele său Blondi şi faţă de anturajul feminin rămâne mereu atent şi politicos. Producătorul Bernd Eichinger, care semnează şi scenografia filmului, a declarat presei germane că ”Filmul îşi propune să povestească istoria şi nu s-o interpreteze.” Premiera în cinematografele germane va avea loc pe 16 septembrie.

La Festivalul de Film de la Veneţia va fi prezentă şi o peliculă românească. "Ambasadori, căutăm patrie" în regia lui Mircea Daneliuc va rula, impreuna cu alte 19 filme, la sectiunea Venezia Orizzonti, dedicata noilor tendinte in cinematografia contemporana. Daneliuc şi-a ales un scenariul antrenant: O ambasadă africană de la Bucureşti nu şi-a mai achitat notele de plată de optsprezece luni. Profitând de situaţie, nişte excroci încearcă să vândă ambasada unor chinezi, care neînţelegând despre ce e vorba se răzbună. Într-o învălmăşeală de întâmplări cu afacerişti arabi apare Mircea Daneliuc în rolul unui pictor de portrete prezidenţiale. Filmul este un pamflet despre falsele identităţi din perioada tranziţiei române.

Muzeul Ludwig din Köln prezintă o expoziţie de fotografie Henri Cartier-Bresson. Artistul francez a decedat pe 2 august la vârsta de 95 de ani. Supranumit "fotograful secolului" sau "maestrul clipei decisive", Bresson a fost iniţial pictor. În 1931 a descoperit arta fotografiei şi a călătorit în jurul lumii cu o cameră Laica. Fotografiile sale, deşi au patina unor documente ale timpului, şochează prin îndrăzneala lor. De-a lungul călătoriilor sale aventuroase, Cartier-Bresson a fost luat prizonier de germani în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1947 el a devenit cofondatorul foto-agenţiei Magnum. Muzeul din Köln prezintă 200 de fotografii Bresson din anul 1967, considerat de critici începutul maturităţii artistice.

La muzeul memorial construit pe fosta temeile a lagărului de concentrare Sachsenhausen au loc o serie de manifestări pe tema confruntării artă- istorie. Într-o expoziţie de picturi expresioniste, ”Curcubeu peste Eufrat”, tânărul artist german Deniz Alt ilustrează primul mare genocid al secolului 20 – cel din Armenia. Populaţia armeană, creştinată în secolul al patrulea, a fost asuprită şi persecutată timp de 2000 de ani. În aprilie 1915, noul guvern turc organizează arestarea, deportarea şi exterminarea a 1,5 milioane de intelectuali armeni din Constantinopole. Deniz Alt, el însuşi de origine armeană, a dorit să reamintească prin durerea unei naţiuni, căreia nu i s-a făcut dreptate decât prin artă.