1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Izbândă asupra separatiştilor pro-ruşi din Kramatorsk

afp, rtr, ape, dpa / i.a.5 mai 2014

Potrivit guvernului ucrainean, separatiştii pro-ruşi au fost alungaţi din aproape toate clădirile administrative din oraşul Kramatorsk. Aparent, guvernul de la Kiev este sprijinit de experţi ai CIA şi FBI.

https://p.dw.com/p/1BtYR
Imagine: Reuters

Potrivit serviciilor de securitate ucrainene, cel puţin şase separatişti pro-ruşi au fost ucişi şi alţi 15 au fost răniţi, în cadrul ofensivei executate de forţe fidele guvernului interimar de la Kiev în oraşul Kramatorsk. Conform aceloraşi surse, unităţi ucrainene au reuşit după două zile de lupte să alunge separatiştii pro-ruşi din aproape toate clădirile administrative pe care le ocupaseră.

Un purtător de cuvânt al "miliţiilor populare", fidele Moscovei, a confirmat că doar o singură instituţiie mai este ocupată de pro-ruşi. În consecinţă, membrii "miliţiilor populare" se vor retrage în oraşul învecinat Sloviansk, unde vor ridica baricade şi se vor pregăti pentru noi atacuri ale trupelor comandate de autorităţile de la Kiev. Purtătorul de cuvânt, citat de agenţia ucraineană de presă Unian, a declarat de asemenea: "La marginea oraşului, trupele guvernului concentrează un număr mare de blindate. Ne pregătim pentru un asalt".

La Doneţk, capitala regiunii, evoluţiile sunt diferite faţă de Kramatorsk şi Sloviansk. Demonstranţi mascaţi, înarmaţi cu bâte, au ocupat sâmbătă seară sediul serviciului secret ucrainean SBU. Potrivit martorilor oculari, poliţia a asistat pasivă la incident. . Şi o clădire administrativă din oraşul Gorlovka a fost luată cu asalt de separatişti pro-ruşi.

În răstimp, în portul Odessa din sudul Ucrainei, trecătorii au depus flori în faţa clădirii sindicatelor, mistuită de flăcări. În spitale s-au format cozi de oameni doritori să doneze sânge pentru supravieţuitori. După ciocnirile violente din metropola de la Marea Neagră, soldată cu cel puţin 46 de morţi, preşedintele interimar al Ucrainei, Alexander Turcinov, a decretat două zile de doliu oficial în întreaga ţară. " Ziua de 2 mai a fost una tragică pentru Ucraina", a declarat Turcinov. El a adăugat că zilele de doliu sunt şi în memoria forţelor de securitate care şi-au pierdut viaţa în "operaţia anti-teroristă" împotriva separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. "Trebuie să tragem învăţămintele corecte din această tragedie, care a avut loc, potrivit aparenţelor, în urma unei provocări din străinătate", a subliniat Turcinov. "Vinovaţii pentru organizarea şi provocare acestor incidente vor fi pedepsiţi", a mai declarat preşedintele ucrainean.

Potrivit ziarului german de mare tiraj "Bild am Sonntag", guvernul provizoriu de la Kiev este consiliat de numeroşi specialişti ai serviciului american de spionaj CIA şi ai poliţiei federale americane FBI. Citând din cercuri de securitate germane, ziarul relatează că administraţia de la Washington le-a încredinţat agenţilor celor două servicii sarcina de a ajuta la înăbuşirea rebeliunii din estul ţării şi la edificarea unei structuri de securitate ucrainene funcţionale. Agenţii americani nu sunt însă implicaţi direct în luptele cu miliţiile pro-ruse, iar activităţile lor se desfăşoară exclusiv în capitala Kiev, mai informează ziarul menţionat. Agenţii FBI au în plus sarcina de a ajuta guvernul interimar să combată reţelele de crimă organizată.

În Crimeea, mai bine de 2.000 de tătari au reuşit să forţeze o întâlnire cu liderul lor, Mustafa Gemilev, în ciuda opoziţiei forţelor de securitate ruse. Între musulmani şi poliţie s-au iscat altercaţii la un post de control aflat la Armiansk, la linia de demarcaţie cu Ucraina, dincolo de care îi aştepta Gemilev. Tătarii, sosiţi la faţa locului în maşini, au trecut dincolo de linia de demarcaţie, în ciuda focurilor de avertisment, trase de cei aproximativ 50 de militari ruşi, şi l-au salutat pe liderul lor fluturând drapelul Ucrainei.

Din cei două milioane de locuitori ai Peninsulei Crimeea, în majoritate ruşi, 300.000, estimativ, sunt tătari. Pe vremea lui Stalin au fost urmăriţi, în calitate de colaboratori ai naziştilor, şi deportaţi. Abia după destrămarea Uniunii Sovietice, tătarilor li s-a dat permisiunea să se întoarcă în Crimeea. Integrarea peninsulei în Federaţia Rusă a fost, din raţiuni istorice, vehement respinsă de tătari, care au şi boicotat referendumul privind viitorul teritoriului cu capitala la Simferopol, desfăşurat la mijlocul lunii martie.