Joachim Gauck: de un an preşedinte

A trecut mult timp, pâna ca Joachim Gauck să ţină primul său mare discurs, în calitate de preşedinte al Germaniei. În februarie 2013, unsprezece luni după preluarea funcţiei, Gauck a invitat aproximativ 200 de oameni la reşedinţa sa oficială, Palatul Bellevue din Berlin, pentru a dezbate chestiuni legate de cooperarea europeană. Cel puţin de la discursul lui Roman Herzog , din 1997, când fostul preşedinte german făcea un apel la schimbare, germanii se aşteaptă la speech-uri impresionante din partea şefilor de stat. Gauck şi-a lăsat timp pentru un astfel de speech.

Actualul preşedinte a vorbit foarte clar despre un "continent instabil, despre nerăbdare, despre epuizare şi frustrare în rândurile populaţiei". Criza Euro şi globalizarea au adus în prim plan întrebarea, dacă Europa se află pe drumul cel bun. Pacea şi libertatea au fost până acum motorul, liantul ideii europene, iar acum ar fi timpul pentru un nou impuls : "unul care să-i profileze identitatea şi să atragă după sine acţiuni constructive". Ca soluţie, Gauck a propus renaşterea anumitor valori comune europene, care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor, cum ar fi toleranţa, egalitatea, solidaritatea, coopearea şi altruismul. Din perspectiva preşedintelui german, toate acestea necesită atenţie specială din partea cetăţenilor, o atenţie care ar putea fi creată poate chiar printr-un post de televiziune pan-european.

Apel la cooperare europeană

Gauck promovează Europa şi îi invită pe cetăţeni să i se alăture. "Tu cu ce contribui?" şi-a întrebat în repetate rânduri audienţa. Preferă contactul direct cu oamenii. La discursul său din februarie, multor jurnalişti nu li s-a permis accesul, Gauck spunând că preferă să se adreseze ambasadorilor, reprezentanţilor unor organizaţii şi tinerilor. În plus, a invitat o mulţime de oameni de rand, aşadar nu numai elite, la recepţia organizată în grădinile Palatului Bellevue. Nu pare să se ferească de mulţime. Dimpotrivă, comunică în mod direct şi deschis. Experienţa sa ca pastor luteran îi e cu siguranţă de folos, în astfel de situaţii.

Când vine vorba despre presă, Gauck evită să creeze titluri explozive, prin declaraţii politice. Predecesorul său, Christian Wulff a făcut valuri prin statement-ul “Islamul face parte din Germania”, dar Gauck preferă explicaţiile complexe, în locul sloganurilor de câteva cuvinte. În acelaşi timp, se foloseşte de mass-media. Aceasta s-a văzut în discursul său de Crăciun, în timpul căruia privirea i-a fost îndreptată numai către cameră. Nu a stat la o masă, sau alături de un grup, aşa cum au făcut unii dintre predecesorii săi.

Nu evită subiectele controversate

Preşedintele spune deschis ce are de spus, indiferent cu cine discută. Nu s-a ferit să-i sugereze cancelarei Angela Merkel că ar trebui să explice publicului mai clar poziţia ei faţă de pachetele de salvare a monedei comune euro. În ciuda presiunilor din partea Guvernului Federal, Gauck a respectat cerinţa judecătorilor Curţii Constituţionale de a aştepta verdictul acestora, înainte de semnarea tratatelor. Preşedintele a cerut politicienilor să facă mai mult în sensul clarificării crimelor în serie, săvârşite de un grup de neo-nazişti începând cu septembrie 2000.

În timpul vizitelor oficiale în străinătate, Gauck vorbeşte în egală măsură despre valori comune şi despre obligaţia tuturor membrilor de a se confrunta cu problemele. Preşedintele a efectuat vizite în toate ţările vecine ale Germaniei, începând cu Polonia, unde a lăudat “dragostea polonezilor pentru libertate”. În mare parte datorită experienţei sale în fosta RDG, libertatea este pentru el esenţială pentru dezvoltarea unei societăţi civile. În Olanda, Gauck a ţinut un discurs, la sărbătoarea eliberării de sub dominaţia nazistă, spunând că în condiţiile în care Germania şi-a admis culpa, cele două popoare pot sărbători împreună.

Vizita lui Gauck în Israel a atras multă simpatie şi ecouri în presă. A avut acolo discuţii neobişnuit de lungi cu premierul Netanyahu, rugându-l să dea un semn, că ar fi gata să regândească politica aşezărilor evreieşti în teritoriile palestiniene. Aceasta ar fi cheia -crede Gauck - restabilirii procesului de pace în Orientul Apropiat.

Speranţe în tineret

La cei 73 de ani, întâlnirile cu tinerii îi fac o deosebită plăcere lui Gauck. Le ascultă cu atenţie întrebările şi încearcă să răspundă cât poate de clar. Şi-a exprimat încrederea în noile generaţii, care nu au avut nicio legătură cu regimul nazist sau cu dictatura comunistă din fosta RDG. Vede în vieţile lor de zi cu zi schimbările care au avut loc în Germania. “Pentru ei e de la sine înţeles, ca în Germania să trăiască oameni de diferite culturi şi religii”, a declarat Gauck la Conferinţa tineretului islamic.

Stilul lui Gauck are succes în rândul germanilor. Conform ultimelor sondaje, trei din patru germani sunt mulţumiţi cu ceea ce a făcut până acum. Numai 10% îl văd cu ochi critici. Interesant e faptul că aceste rezultate nu s-au schimbat deloc de la ocuparea funcţiei de preşedinte. Se pare, aşadar, că preşedintele nu a greşit prea mult.