Jonathan Scheele: Nu există o viziune clară despre viitorul României în UE

De când nu mai este la postul său din Bucureşti, Jonathan Scheele vede o imagine eterogenă a ţării de unde plecat . Dar de fapt, vede mai multe rele, deşi vorbeşte diplomatic şi generos despre locul unde a petrecut din 2001, o parte bună din viaţa sa.

Angajamente sub aşteptările celor asumate de dinainte de 2007

Jonathan Scheele:

„În acelaşi timp, văd că nivelul angajamentelor asumate sunt sub aşteptările faţă de cele luate la momentul aderării. În timpul celor 18 luni de mandat petrecuţi în România, am subliniat faptul că românii trebuie să se uite dincolo de momentul aderării (la Uniunea Europeană, n. red.) pentru a decide ce tip de sistem vor să aibă în 2020. Nu sunt sigur că există o viziune clară care să fie împărtăşită de o mare parte din clasa politică şi de alţi parteneri care ar permite României să beneficieze de avantajele oferite de Uniunea Europeană”

România nu are credibilitate la nivel european

Jonathan Scheele spune că nu trebuie aşteptat totul de la Comisie care este numai Executivul şi „gardianul” tratatelor şi care ar avea numai rolul de impulsiona statele membre să-şi onoreze obligaţiile. Mai presus de aceasta, spune oficialul european, „România este parte din Uniunea Europeană şi nu un stat în curs de aderare. Guvernul trebuie să înţeleagă bine această relaţie (…) şi celelalte state membre trebuie să perceapă România ca o tară care îşi îndeplineşte obligaţiile.”

Dar, cât de aproape de realităţile româneşti este această percepţie? Jonathan Scheele tace cu înţeles!

Norica Nicolai, o soluţie satisfăcătoare?

Dar cum se percep scandaluri (obişnuite) din România la Bruxelles? De exemplu, încrâncenarea liberilor de a o pune ca ministrul al justiţiei pe doamna Norica Nicolai?

„Nu cred că în situaţia dată, imaginea României va fi foarte bună, nici la Bruxelles nici în altă parte dar la final depinde numai de România să ia decizia corectă. Sper pentru România că se va găsi o soluţie satisfăcătoare, fiindcă românii au nevoie de un singur stat de drept funcţionabil mai degrabă decât cum să stabileşti mai multe state de drept.”

Politicieni care pun interesele colective de grup mai presus de interesele ţării

Lupta împotriva corupţiei şi populismul fac ravagii în România. Cine este de vină?

„În cele mai multe acţiuni care au de a face cu corupţia, ai o problemă care se ating la sfârşitul zilei, anumite interese individuale sau de grup. A fost foarte clar la alegerile din 2004, că era dorinţa arzătoare a majorităţii românilor să se rezolve cu chestiunile legate de corupţie. Asta nu este un lucru uşor şi s-au făcut câteva progrese dar multe mai sunt de făcut. Nu mai sunt în România aşa că nu mai este posibil să mă pronunţ dar, în final, lupta împotriva corupţiei va depinde, ca de altfel în orice ţară, de politicienii care sunt în stare să pune interesele generale ale ţării deasupra intereselor colective de grup.”