Jumătate din economia Bulgariei operează în subteran

În special în industria construcţiilor, în turism şi sănătate, 70% din banii circulaţi ocolesc fiscul.

În anii de groază 90, când Bulgaria a traversat o perioadă vecină cu falimentul de stat, Banca Mondială nota că 36% din economie este subterană. Un procent care, la vremea respectivă, era comparativ cu situaţia din Georgia, Azerbaidjan, Ucraina sau Rusia. Primirea în Uniunea Europeană nu a generat o îmbunătăţire a situaţiei. Dimpotrivă. În anul 2012, în centrul Sofiei poţi cumpăra orice fără bon de casă.

Ministerul Finanţelor de la Sofia pare a vedea lucrurile într-o lumină ceva mai bună: pentru anul 2011, doar o cincime din afaceri s-ar fi operat "la negru" - o statistică pusă sub semnul întrebării de un studiu finanţat de fundaţia germană Friedrich Ebert. În Bulgaria nu există indicatori clari cu privire la parametrii care dau dimensiunea reală a economiei subterane. Astfel, e greu de presupus câte firme nu plătesc impozite şi asigurări sociale; e, de asemenea, greu de contabilizat cât de multe produse contrafăcute sau, pur şi simplu, ilegal comercializate sunt scoase la vânzare, pe piaţă; în fine, şi în ce priveşte comerţul de tip troc lipsesc date statistice relevante. Nu trebuie, de asemenea, omis un detaliu - observat şi de studiul fundaţiei germane: economia subterană din Bulgaria este în strânsă legătură cu reţelele crimei organizate.

Criza a reprezentat un nou impuls dat celor ce preferă să ocolească reglementările legale, comentează Emilian Abajiev, şeful reprezentanţei Metro în Bulgaria. Într-o economie prăbuşită, tentaţia de a nu te lăsa impozitat este ridicată. De suferit are, între altele, însăşi concurenţa de pe piaţă, este de părere reprezentantul firmei germane. "Economia subterană îi tâlhăreşte pe consumatori şi pe actorii economici oneşti, alungând investitorii străini din Bulgaria", explică Abajiev, oferind un exemplu trăit chiar de firma pe care o conduce: după ce, anul trecut, guvernul Boiko Borisov a sancţionat masiv producătorii de alcool, Metro a înregistrat o creştere cu 40% a vânzărilor. Ca fapt divers: de multe ori, când treaba devine serioasă, contrabandiştii abandonează totul şi fug, pur şi simplu, din calea inspectorilor fiscali.

Şeful filialei bulgăreşti Metro este convins că ţara nu a trecut cu totul la statutul de economie de piaţă. De fapt, la 20 de ani de la căderea comunismului, Bulgaria nu dispune, încă, de o legislaţie economică limpede iar anumite interese private prevalează, încă, interesului comunitar. Rezultatul: în fiecare an, statului îi lipsesc de la bugetele sănătăţii, educaţiei sau infrastructurii sute de milioane de euro pe care nu îi poate încasa din taxe şi impozite. Fără aceşti bani, statul nu poate genera progres.