Karzai preia iniţiativa

Conferinţa de mâine de la Londra dedicată situaţiei din Afganistan îşi propune să traseze cu claritate linia politică pe care o va urma ţara central-asiatică în viitor. Totuşi, de ceva vreme guvernul afgan dă semne că doreşte să joace un rol cât mai important în creionarea viitorului ţării. În acest sens, preşedintele Hamid Karzai a subliniat nu o dată faptul că poporul afgan simte nevoia de a fi tratat de la egal la egal de către puterile occidentale. Fără îndoială, această idee va fi reluată de Karzai la Londra, unde acesta îşi va prezenta totodată "propriul plan de pace" în Afganistan

Purtătorul de cuvânt al lui Karzai a punctat succint principalele doleanţe ale Kabulului.

"Guvernul afgan îşi doreşte pe de-o parte mai mult spaţiu de manevră pentru a putea deveni principalul actor politic în ţară. Pe de altă parte ne dorim să-i reintegrăm pe talibani în structurile societăţii afgane. Totodată ne interesează extinderea colaborărilor regionale".

Discuţii, nu lupte. Aşa sună de luni de zile deviza guvernului afgan, care anunţă că o parte însemnată a talibanilor este dispusă să negocieze un acord de pace cu Kabulul. Acelaşi guvern afgan solicită de asemenea ştergerea mai multor nume de talibani de pe lista neagră a teroriştilor căutaţi de Statele Unite. Nu în cele din urmă, la Londra preşedintele afgan doreşte abordarea "cu sinceritate a discuţiei despre corupţie". Din cauza poziţiei lor unilaterale, statele donatoare ar fi slăbit guvernul afgan şi ar fi deschis uşa corupţiei, mai spune Karzai.

"În orice ţară în care organizaţiile străine au mai multă putere decât guvernul oficial, domnesc haosul şi corupţia. Tocmai de aceea este foarte important ca puterea s-o deţină guvernul", precizează preşedintele afgan.

Se pare aşadar că înainte de conferinţa de la Londra, mult criticatul Karzai se află în ofensivă, acuzând ţările donatoare că n-ar fi consolidat suficient de mult forţele de securitate din Afganistan. Kabulul a făcut un calcul simplu. Cu suma pe care NATO o investeşte anual într-un singur soldat, guvernul afgan poate instrui şi înarma 60 de soldaţi din propria armată. Acest detaliu a fost rareori sau deloc luat în considerare de ţările occidentale, afirmă unii analişti. A sosit însă timpul pentru o schimbare, anunţă generalul Zaher Azimi, purtătorul de cuvânt al Ministerului afgan al apărării.

"Avem nevoie în acest moment de o armată formată din 240 000 de soldaţi precum şi de 160 000 de poliţişti. În afară de aceste lucruri trebuie să avem garanţia finanţării acestor eforturi pe următorii 20 de ani".

Dacă aceste doleanţe nu vor fi luate în considerare, mai spune Azimi, trupele internaţionale ar putea pleca uşor-uşor din Afganistan. Acelaşi general punctează un alt aspect crucial în lupta contra teroriştilor, anume necesitatea combaterii celulelor teroriste aflate dincolo de graniţele Afganistanului.

Autor: Ratbil Shamel / Vlad Drăghicescu
Redactor: Petre M. Iancu