La moartea lui Ronald Reagen

Pînă în ultima clipă devotata sa soţie Nancy s-a aflat lîngă el, ca de altfel şi ceilalţi membri ai familiei. America se pregăteşte să aducă un omagiu nostalgic celui de al 40-lea preşedinte care a condus ţara între 1981 şi 1989, redîndu-i încrederea în sine. Astăzi America este divizată din cauza războiului din Irak şi se simte vulnerabilă în faţa ameninţării teroriste. Funerariile naţionale vor avea loc vineri în catedrala din Washington, cînd după cum a anunţat ieri preşedintele G.Bush va fi zi de doliu naţional. Timp de trei zile drapelele vor fi coborîte în bernă. In cuvîntările omagiale s-a subliniat în special legătura afectivă între marele comunicator care a fost Ronald Reagen ,eternul optimist şi poporul american. In 1989 Ronald Reagen părăsea după opt ani de mandat Casa Albă. El este considerat de mulţi americani drept unul dintre marii preşedinţi ai ţării, alături de Washington , Lincoln şi Roosevelt. Nu doar în ochii adepţilor republicani Reagen a cîştigat războiul rece, îngenunchind Uniunea Sovietică. El a crezut în mod ferm că libertatea este mai puternică decît dictaura comunistă. Si acest lucru l-a comunicat şi reformatorului de la Kremlin Mihail Gorbaciov cu prilejul vizitei efectuată la Berlin în 1987,cînd a pronunţat profeticele cuvinte: "Dle.Gorbaciov dărîmaţi acest zid”In Europa mulţi politicieni de stînga şi liberali au criticat drept periculos cursul confruntărilor dus de Reagen cu fosta Uniune Sovietică. Programul său de creare a unui sistem sapţial de apărare antirachetă ,SDI a fost considerat ca o nouă tentativă de înarmare. Inarmarea alianţei Nato în Europa a întîmpinat o rezistenţă aprigă din partea mişcărilor protestatare pacifiste. Preşedintele Reagena a atacat verbal fosta Uniune Sovietică ,afirmînd că ”Uniunea Sovietică este centrul răului în lumea modernă”. El a avertizat faţă de subestimarea imperiului răului şi a ideilor pacifiste. Biografii şi istoricii sunt astăzi de comun acord că Ronald Reagen le-a redat americanilor după criza ostatecilor din Iran şi invazia trupelor sovietice în Afganistan ,onoarea şi speranţa. Incercărilor de umilire a superputerii americane, Ronald Reagen le-a răspuns cu promtitudine. Atentatului teroriştilor libieni asupra unei discoteci din Berlin, America le-a răspuns prin atacuri asupra capitalei libiene Tripolis. Programul său s-a concretizat în creşterea cheltuieliolor militare prin reducerea concomitentă a impozitelor ,cu toate că SUA în primii ani ai preşedinţiei sale au trecut printr-o fază de recesiune şi cotă înaltă a şomajului. Potrivit mottoului: ”mai puţin stat, Reagen a tăiat subvenbţiile sociale în mod radical. Economia şi-a revenit la timp exact atunci cînd au avut loc alegeri în 1984, cînd de altfel Reagen a fost reconfirmat în funcţie. Multe însă au fost finanţate pe datorii, aşa încît Reagen a lăsat succesorului său G.Bush un imens munte de datorii. Actorul de la Hollywood cu maniere simple şi cu un humor jovial s-a considerat drept interpretul principal al rolului său. Deciziile dificile le-a lăsat totdeauna pe seama consilierilor săi. El nu a cercetat acte, ci a dat doar directive iar după amiaza îi plăcea să tragă un pui de somn. La 69 de ani în1981 el a fost cel mai în vîrstă preşedinte în istoria ţării. A supravieţuit unui atentat comis de un debil mintal la 30 martie 1981 în faţa unui hotel din Washington. Reagen a vîndut Iranului în schimbul eliberării ostatecilor,arme şi i-a aprovizionat ilegal cu bani pe rebelii din Nicaragua. Primele semne ale bolii Alzheimer au apărut la începutul anilor 90 iar diagnosticul defintiv a fost pus în 1994.

Dispariţia lui Ronald Reagen intervine într-o perioadă de incertitudini pentru America traumatizată de atentatele din 11 sept. 2001 şi confruntată cu o intervenţie militară în Irak din ce în ce mai nepopulară în SUA,dacă ne gîndim că în prezent 65 la sută din americani cred că ţara lor nu se află pe drumul cel bun.