La moartea patriarhului de pe Colina Verde

Semnatarii articolelor apărute în presă sunt nume sonore în rândul criticilor, a regizorilor, dirijorilor sau directorilor de operă. Bunăoară Joachim Kaiser, un fel de "papă" a criticii muzicale din Germania, evocă personalitatea nepotului celebrului compozitor Richard Wagner în paginile cotidianului münchenez Süddeutsche Zeitung.

Neu-Bayreuth

El readuce în memoria cititorilor şi iubitorilor de operă faptul că cei doi fraţi (mai târziu doar Wolfgang Wagner), începând din 1951, când şi-a reluat activitatea festivalul după cel de-al Doilea Război Mondial, prin conceptul "Neu-Bayreuth" (Noul Bayreuth) au cultivat Mitul Bayreuth, acordând, în acelaşi timp, mult spaţiu inovaţiei. Festivalul de pe aşa-numita Colină Verde din Bavaria a devenit un punct de atracţie pentru wagnerienii de pretuntindeni, un loc de pelerinaj, am putea spune. Desigur, Festivalul de la Bayreuth a devenit cu anii şi un eveniment monden, aici se reunesc vară de vară la deschidere personalităţi din toate domeniile Germaniei. În ce priveşte publicul larg, cât de mult râvnite sunt biletele pentru una din reprezentaţiile de la Bayreuth, o atestă faptul că timpul de aşteptare pentru obţinerea lor durează în jur de zece ani.

Un promotor al ideilor novatoare

Wolfgang Wagner a fost mai de grabă un conservator în privinţa propriilor lucrări regizorale, dar ca director de festival a dat posibilitatea unor numeroşi artişti plini de idei novatoare să-şi prezinte viziunile asupra capodoperelor wagneriene la Bayreuth. Joachim Kaiser îşi aminteşte că la ultima reprezentaţie a părţii finale a tetralogiei "Inelul Nibelungilor", aşadar la "Götterdämmerung" (Amurgul Zeilor"), spectacolul lui Patrice Chéreau, avându-l la pupitrul orchestrei pe Pierre Boulez, a fost aplaudat timp de o oră. Wolfgang Wagner îl alesese pe Chéreau pentru a pune în scenă în 1976 întreaga tetralogie, marcând cu acest prilej un secol de la deschierea festivalului. Debutul avusese loc în prezenţa compozitorului Richard Wagner în august 1876.

Totul sub control

Acelaşi Süddeutsche Zeitung publică eseuri sau scurte note scrise de "tovarăşi de drum" ai lui Wolfgang Wagner, pentru care Bayreuth-ul, notează cotidianul bavarez, trebuie să fi fost un fel de "Neverland". Dramaturgul şi regizorul Tankred Dorst, de pildă, care a pus în scenă "Inelul Nibelungilor" în 2006 la Bayreuth, îl caracterizează pe Wolfgang Wagner drept o personalitate puternică şi îşi aminteşte cum acesta avea grijă, aidoma unui "tată sever", ca în casa sa totul să se desfăşoare în deplină ordine.

Wagner era omniprezent, un director care vroia să controleze tot ce se petrecea la Bayreuth, un administrator, care însă nu pierdea defel din vedere forţa vizionară a bunicului său - aşa îl descrie Claus Spahn în paginile săptămânalului Die Zeit. Autorul se alătură altor voci care, în pofida tonului elogios, nu trec totuşi cu vederea faptul că retragerea "patriarhului" de la conducerea festivalului a survenit prea târziu, că din acest motiv ultimii ani au fost marcaţi de intrigi şi certuri nesfârşite de familie privind alegerea unui urmaş. Wolfgang Wagner, "director pe viaţă" la Bayreuth, s-a opus cu vehemenţă numirii unui membru al familiei fratelui său la conducerea festivalului. Până la urmă a reuşit să determine numirea fiicei sale din a doua căsnicie, Katharina, "acceptând-o" alături de aceasta prima sa fiică Eva Wagner-Pasquier. Din septembrie 2008 cele două fiice ale sale conduc, în tandem prestigiosul eveniment muzical estival.

Şi Neue Zürcher Zeitung atrage atenţia chiar în titlu că Wolfgang Wagner a fost un "inovator", un renume de care s-a bucurat decenii de-a rândul, "un păstrător" al tradiţie, dar şi cel care a "frânat" transmiterea ştafetei tinerei generaţii.

Dintre cei mai mari, cel mai mare

"Wolfgang Wagner a fost un important director de festival, preocupat, pe de o parte, de ideile măreţe şi de personalităţile artistice care încercau să transpună aceste idei pe scenă şi care, pe de altă parte, ştia perfect ce se întâmplă, până în cel mai mic detaliu, în această casă a sa" scrie în Frankfurter Allgemeine Zeitung Daniel Baremboim, dirijorul care a lucrat la Bayreuth între 1981 şi 1999.

Într-un comunicat de presă, directorul Operei de Stat Vieneze, Ioan Holender, sublinia la rândul său că "dintre cei mai mari, el (Wolfgang Wagner) a fost cel mai mare".

Autor: Medana Weident
Redactor: Alexandra Sora