Laudatio pentru un oras flamand

Construit intr-o arhitectura flamanda superba, reconstituit intr-un mod aproape identic cu ceeea ce prezenta inaintea bombardamentelor germane din primul razboi mondial si ramas nemutilat de stilul functionalisto-socialist al anilor ’60, orasul din inima Belgiei cultiva atat boom-ul dezvoltarii secolului XXI cat si rafinamentul stilului marilor mesteri ai Flandrei medievale.

Biserici de secol XVI imbracate pe dinauntru in pereti de sticla si otel, cladiri dintr-un ev mediu opulent care ascund in interior amfiteatre echipate cu tot ce-ti poti inchipui ca exista mai performant in tehnica moderna a sistemelor informationale, o retea de 30 de biblioteci specializate pe facultati, baruri studentesti cu atmosfera bonoma si interior cosmopolit, sali de conferinte sau de spectacole de teatru sau jazz, cluburi pentru toate gusturile (inclusiv pentru cei cu moravuri grele) …totul ascuns intr-un singur oras.

Fosta biblioteca a universitatii, distrusa in intregime in timpul primului razboi mondial (300 de mii de volume disparute) a fost reconstruita (1928) prin generozitatea americanilor (pe zidurile exterioare sunt gravate, in diferite patrate aflate pe toata dispunerea cladirii, numele numeroaselor colegii americane care au contribuit cu bani la reconstructie, astfel ca, vizitand orasul, Bill Clinton si Hillary au putut descoperi numele universitatilor unde au graduat) si este inzestrata astazi cu peste 3 milioane de carti, periodice, reviste de specialitate, etc.

Nu exista un campus universitar strict delimitat ci facultatile sunt raspandite in tot centru orasului. Cladirea universitatii, fondata in 1425 de Papa Martin al V-lea, adaposteste rectoratul, aula si sala de festivitati.

De altfel, Katholieke Universiteit Leuven (varianta flamanda a denumirii universitatii) este cea mai veche universitate catolica care mai fiinteaza inca si prima infiintata in Tarile de Jos. Aici a predat in secolul XVI Erasmus si tot aici filosoful a fondat in 1517 - Collegium Trilingue unde se studia ebraica, latina si greaca.

La Leuven a studiat si ulterior conferentiat matematicianul si astronomul Gemma Frisius, orfanul nascut schiop insa vindecat dupa peregrinarea sa la moastele Sf. Bonifaciu (Dokkum-Olanda), omul care a scris Tractatus de Annulo Astronomicae (1534) lucrare cu multe descoperiri « revolutionare » pentru aceea perioada (determinarea diferentei dintre ora locala cea ideala cu ajutorul longitudinii pe care esti situat si a unui aratator, determinarea pozitiilor unor comete, etc).

Gemma Frisius a fost profesorul unui alt mare astronom si cartograf format la aceeasi universitate, si anume Gerard Mercator (1512-1594), cel care a desenat primul o harta a lumii trasand latitudinea si longitudinea din punctul Polului Nord .

Tot intre zidurile batranului oras a invatat si predat Andreas Vesalius, fondatorul anatomiei moderne, autorul celebrei De Humani Corpus Fabrica (1543), cel care a intrat in conflict cu inchizitia datorita studiilor sale indraznete, fiziologul lui Carol al V-lea, omul plecat intr-un peregrinaj la Sfantul Mormant din care nu s-a mai intors niciodata…

La fel de impresionante sunt si datele prezentului. Astfel, este de remarcat ca Universitatea Leuven numara in jur de 26 000 de studenti, dintre care aproximativ 10% sunt veniti din afara Belgiei. 4463 de profesori predau in 14 facultati, in cadrul unor programe belgiene si internationale (Socrates, Tempus, Alfa).

Traditia din Leuven presupune totodata dinamism si miscare. In termeni universitari, acest fapt se traduce si prin infiintarea unui nou program de master in Studii Europene (cu predare in limba engleza). Devenit in numai cativa ani unul dintre cele mai bine cotate cursuri de acest gen din Europa, masterul in Studii Europene ofera peste 20 de cursuri in drept, stiinta politica, istoria ideilor sau economie. In acest sens, cursul profesorului Johan Tollebekk (European Cultural History) reprezinta un travaliu de profesionalism si eleganta, un punct de referinta in acest domeniu ca substanta si informatie concreta. Potentat de personalitatea deschisa si amabila a tanarului profesor flamand, acest curs imi aduce aminte intrucatva de cel al profesorului Adrian-Paul Iliescu despre Romantismul German, tinut cu ani in urma la Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti.

De altfel, profesorii universitatii nu poarta o morga somptuoasa a cunostiintelor perorate ex-cathedra, sunt usor abordabili si extrem de interesati in dialogul cu studentii. Ei pot fi intalniti in cantinele studentesti, mancand impreuna cu studentii si cateodata in pub-urile din Oude Mark, piata despre care se spune ca ar fi cea mai bogata din lume in privinta…numarului de restaurante si discoteci.

Pentru a avea o idee asupra marimii acestui loc este indeajuns de mentionat ca tot aici se organizeaza in fiecare vara un urias festival de muzica rock ! Foarte aproape de Oude Mark (Piata Veche) se afla primaria orasului Leuven, una dintre cele mai frumoase constructii din Belgia. In fata sa troneaza o catedrala gotica impozanta si care inchide piata centrala a orasului (Grote Mark). De jur imprejur, dansul arhitecturii cladirilor cu fatade flamande si culoari caramizii, domolit din cand in cand de volutele unui canal cu apa limpede si lebede din belsug. Daca il urmezi ajungi la Grootbegijnhof, fosta manastire de maici, un complex format din 72 de case, majoritatea datand din anii 1500, cateva coborand chiar pana in secolul XIII.

Declarat patrimoniul UNESCO, Begijntjes este in continuare locuit insa nu de maici (ultima plecand in 1988) ci de studenti si profesori. Oaza de liniste si reculegere, Begintjes ramane un loc in care calci cu veneratie si respect.

Afara regasesti din nou laicul feluritele nuante ale bunului gust, oglindite in fiecare piatra, gradina, terasa sau in ochii surazatori ai localnicilor cosmopolitului oras.

Polifonic si deschis, cultivand atat traditia aristocratica cat si placerile experientelor inedite, Leuven reprezinta in fond multiculturalismul, diversitatea, toleranta sau, intr-un cuvant, bogatia « vechii » Europe.

Poate nu intamplator Bruxelles-ul, capitala de iure a continentului (si a birocratiei) se afla atat de aproape de Leuven (30 km), marea metropola avand nevoie de finetea spiritului acestei adevarate terra lucida a Belgiei.

De aceea, cine are norocul sa guste goticul suplu si melancolic al orasului flamand trebuie sa se considere un om fericit.