Legile privind combaterea terorismului, la control

"Începând din 11 septembrie 2001, peste tot în lume, deci şi în Germania, au fost adoptate în mare grabă parlamentară o sumedenie de noi legi", spune Burkhard Hirsch. Acest fapt a modificat ceea ce numim, eufemistic, "arhitectura securităţii".

Astfel justifică politicianul liberal motivele apariţiei unei comisii de experţi, care şi-a început activitatea la 28 ianuarie 2013 sub conducerea ministrului de justiţie Sabine Leutheusser-Schnarrenberger. Comisia va evalua legile privind combaterea terorismului apărute în urma atentatelor din 11 septembrie, dar va încerca să facă lumină şi în ceea ce priveşte gravele eşecuri apărute în cazul celulei teroriste de extremă-dreapta de la Zwickau.

Legile care consfinţesc "consolidarea şi posibilităţile de control şi intervenţie preventivă pentru a identifica şi combate la timp ameninţări teroriste sau extremiste" au o mare relevanţă în societate, spune Hirsch.

Stat poliţienesc

Politicianul liberal consideră că a sosit timpul "să ne întrebăm dacă toate aceste legi sunt compatibile cu statul de drept şi dacă nu cumva urmează să avem un stat care ne urmăreşte".

Este drept că în ultimii zece ani, modificările aduse legilor privind combaterea terorismului au fost, individual, supuse unor evaluări juridice, însă o evaluare a întregului pachet legislativ nu a avut încă loc.

Cel mai sensibil subiect a fost şi rămâne cel privind protecţia datelor cu caracter personal, ceea ce va determina nou-înfiinţata comisie să aibă o abordare politică. Foarte contestate sunt cu precădere legile care obligă operatorii de telefonie şi distribuitorii de internet să stocheze, aşadar să monitorizeze, datele abonaţilor şi amănunte privind locul din care s-a efectuat un apel sau destinaţia acestuia cu scopul de a preveni eventuale atentate teroriste.

"Este într-adevăr corect ca soţul şi soţia să ia în calcul faptul că locuinţa le este ascultată, exceptând cazul în care de faţă se află şi contabilul lor?" se întreabă Hirsch.

Activitatea noii comisii va atinge domenii sensibile ale "arhitecturii de securitate", precum legile care privesc instituţia federală însărcinată cu "protecţia constituţiei". După 11 septembrie, serviciile secrete au obţinut drepturi speciale vizavi de companiile aviatice, poştale şi de comunicaţii. Scopul declarat este o mai bună monitorizare a persoanelor asupra cărora planează suspiciuni că ar urma să pună la cale atentate teroriste.

De asemenea, mediul financiar a intrat şi el sub incidenţa aceloraşi legi care permit un control strict. Comisia va analiza inclusiv legile privind apărarea împotriva extremismului pe baza cărora activează serviciile secrete şi poliţia.

Moştenirea istorică, vizibilă în "arhitectura de securitate"

Evaluarea pe care urmează să o facă sus-numita comisie va fi susţinută inclusiv de observatori externi. Unul dintre aceştia este profesorul Heinrichs Amadeus Wolff, politolog care predă la Frankfurt-Oder şi Dublin.

Într-un interviu acordat Deutsche Welle, profesorul german spune că activitatea comisiei atinge un subiect sensibil mai ales din cauza moştenirii istorice a celui de-al treilea Reich şi a "arhitecturii de securitate" care în 1945 a fost creionată de puterile câştigătoare.

Decizia de înfiinţare a unui grup de specialişti care să evalueze legislaţia privind securitatea naţională a fost luată încă din august, anul trecut, când, pentru această activitate a fost prevăzut un an. Începându-şi abia acum activitatea, experţii comisiei, foarte presaţi de timp, vor trebui să îşi ducă la bun sfârşit treaba în doar câteva luni, încă înainte de alegerile federale.

În realitate însă, munca lor va fi şi mai limitată, de vreme ce la mijlocul anului, în plină campanie electorală, o discuţie serioasă referitoare la aceste subiecte abia dacă va mai fi posibilă, este de părere profesorul Wolff.

"Situaţia în care este pusă această comisie este nefericită. Activitatea unei comisii, care este primul pas înspre reformă, va începe cu doar şase luni înainte de terminarea unei perioade legislative", spune Wolff. În plus, mai spune politologul german, "există riscul ca această comisie să devină un instrument al birocratizării".

Spusele expertului sunt susţinute şi de părerea Anettei Kahane de la Asociaţia Antonio-Amadeu. "Germania se pricepe să creeze comisii, numai că, de regulă, acest lucru nu dă mai deloc rezultate".