Leonard Orban – Comisar European din partea României

Pe de-o parte, preşedintele Jose Manuel Barroso a respins propunerea socialiştilor lui Martin Schultz care sugerau inventarea unui comisar pentru minorităţi. O astfel de poziţie ar fi avut o bază legală discutabilă fiindcă de protecţia minorităţilor se ocupă Consiliul Europei iar la nivelul UE – statele membre. Totuşi, socialiştii au dorit prin propunerea lor să rezolve o problemă reală, apărută după aderarea ţărilor est europene, şi anume, apariţiei minorităţii rome în interiorul UE.

Pe de altă parte, Barroso a indicat faptul că alocarea portofoliului pentru multilingvism comisarului desemnat Leonard Orban înseamnă si responsabilitate in domeniul multicultural, mai precis al dialogului între culturi.

Nu este clar ce presupune domeniul în cauză, mai exact dacă include şi acţiuni în sfera dialogului dintre civilizaţia musulmană şi cea europeană. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Laitenberger, a reluat in conferinţa de la Bruxelles tema importantei atribuţiilor comisarului desemnat din partea României, declarând: "Portofoliul pentru multilingvism are aceasta dimensiune de când politica lingvistica este un factor esenţial in dialogul dintre civilizaţii. Va fi sarcina comisarului desemnat, domnul Orban, să dezvolte si mai mult aceasta dimensiune a politicilor noastre (a Comisiei Europene - n. red. ).

Controverse privind sarcinile portofoliului

Însă desemnarea unui comisar provenit dintr-un spaţiu etnic compact, cu minorităţi care nu comunică mai deloc cu majoritatea românească şi care să rezolve problemele societăţilor multiculturale, cum sunt cele europene nu pare soluţia cea mai potrivită. Sarcinile portofoliului pentru multilingvism au şi alte aspecte controversate.

Pe de-o parte se doreşte ca cetăţenii UE să stăpânească măcar o limbă străină. La acest moment, 55% din populaţia Europei Unite nu comunică decât în limba maternă. Dacă nordicii vorbesc fără probleme o a doua limbă străină, maghiarii se găsesc la fundul grămezii, numai 35% dintre ei reuşind să comunice într-o limbă străină.

Pe de altă parte, fiecare stat membru insistă pe traduceri în limba maternă în toate domeniile privind politica UE, inclusiv la nivelul Consiliului de Miniştri. Nu există la ora actuală o „lingua franca” a Uniunii Europene ci doar o cutumă, şi anume redactarea documentelor în instituţiile europene în engleză şi franceză

Comisarii propuşi trebuie să treacă un examen

Comisarul desemnat din partea României, Leonard Orban şi cel bulgar, Meglena Kuneva vor fi audiaţi în Parlamentul European pe 27 şi 28 noiembrie. Până atunci, pregătirile pentru examenul care v-a dura două ore şi se va desfăşura în ceea mai mare parte în limba română, respectiv bulgară sunt în toi.

Candidaţii au aproximativ un minut pentru a răspunde la fiecare întrebare, testându-se familiaritatea lor cu politicile europene precum şi cu aspecte din politica internă a celor două state. (de exemplu, în cazul României, problema adopţiilor internaţionale, văzută la nivel european).

Componenţa cabinetului Orban

Din surse europene am aflat că doi dintre cei şapte membri ai cabinetului Orban vor fi români. Posturile vor fi ocupate de persoane angajate deja în Comisia Europeană, cu experienţă în afacerile europene. În plus, poziţiile cele mai vizate sunt cele de director, director general şi şef de unitate.

Polonia, care a încercat să forţeze mâna Comisiei Europene şi să angajeze pe aceste poziţii top persoane de aceeaşi naţionalitate, au eşuat lamentabil: prima poziţie de director general au obţinut-o după doi ani de la aderare.

Parlamentul European îşi va da votul de investitură pentru cei doi comisari desemnaţi pe data de 12 decembrie.