1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Libertate şi risc

Rodica Binder9 octombrie 2006

Printr-o macabră coincidenţă, cînd la finele săptăminii la Bayeux, în Normandia, era inaugurat un memorial închinat celor 2000 de jurnalisti căzuţi la datorie din 1944 încoace, vestea morţii celor doi jurnalişti germani de la Deutsche Welle în Afganistan şi a ziaristei Anna Politkowskaja în Rusia, a umbrit ceremonia dezvelirii monumentului, devenind la acest început de săptămînă una din temele dominante ale comentariilor publicate în ziarele germane şi internaţionale.

https://p.dw.com/p/B0zh

„Riscul este o componentă a meseriei noastre „ afirma Anna Politkowskaja , adversară înverşunată a războiului din Cecenia, autoare a unei cărţi critice la adresa lui Putin, lansată la recent încheiata ediţie a Salonului de Carte de la Frankfurt pe Main . Decît că Jurnalismul a devenit azi mai primejdios ca niciodată constată OSTSEE ZEITUNG. Mai ales în ţări ca Afganistan unde potenţialul de risc a sporit vertiginos, cum relevă şi comentariul publicat azi pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG .

Atît jurnalista rusă cît şi colegii germani de la Deutsche Welle, scrie KÖLNISCHE RUNDSCHAU, au plătit cu viaţa dorinţa de a avea acces liber la informaţii şi de a le putea răspîndi. Numele celor trei trebuie neapărat înscris în memorialul de la Bayeux opinează ziarul colonez şi adaugă:”(...) un monument care aparent pare a fi dedicat doar ziariştilor din ţinuturile sigure...Dar dacă se merge într-atît de departe încît curajul publicistic să fie etichetat drept imprudenţă, atunci înseamnă că şi Europa de vest a luat-o pe calea greşită a opreliştilor puse libertăţii presei. „Deşi la prima vedere între moartea Annei Politkowskaja şi a celor doi ziarişti germani de la Deutsche Welle, Karen Fischer şi Christian Struwe nu pare a exista vreo legătură – numitorul comun există - asertează NEUE WESTFÄLISCHE „ şi în ţinuturile din Hindukuş este vorba de a relata despre ceea ce se întîmplă cu adevărat şi nu despre ceea ce propaganda oficială ar dori să audă.Este vorba de a obţine informaţiile direct de la sursă pentru a reda o imagine necosmetizată a realităţii” . Iar DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN, pornind de la moartea celor doi ziarişti germani şi a ziaristei ruse tocmai în perioada inaugurării monumentului de la Bayeux , insistă asupra importanţei salvgardării libertăţii presei în împrejurările în care autocenzura scoate din program anumite lucrări muzicale, cînd caricaturile provoacă conflicte sîngeroase şi cînd dezbaterile pe teme religioase sunt însoţite de ameninţări cu moartea. Toate acestea reclamă o investigaţie jurnalistică fundamentată, solidă, despre cauzele şi urmările fanatismului religios, ale presiunilor politice şi ale intoleranţei.

Pentru asumarea conştientă a libertăţii a pledat între altele şi discursul laureatului Premiului Păcii din acest an, Wolf Lepenies, textul fiind publicat şi comentat în paginile ziarelor germane azi. „Luptător şi diplomat” titrează DIE WELT comentariul consacrat evenimentului petrecut duminică sub cupola celebrei Paulskirche, în faţa elitei politice şi intelectuale a republicii federale (citînd de fapt una din ideile discursului rostit de Andrei Pleşu în cinstea laureatului). Autorul articolului reţine de altfel atît liniile de forţă ale elogiului pe care l-a rostit Andrei Pleşu cît şi cele ale discursului lui Lepenies. Referindu-se la reproşurile adresate îndeobşte oamenilor de ştiinţă, artiştilor şi intelectualilor, potrivit cărora aceştia ar prefera turnul de fildeş realităţii imediate, sociologul, istoricul şi scriitorul german Lepenies a declarat: „Există turnuri de fildeş din care se poate vedea pînă departe”.

Dar ce se vede în imediata noastră vecinătate? Comentatorii politici se opresc insistent azi asupra crizei care ar măcina marea coaliţie creştin-democrată/creştin socială – social-democrată. HANDELSBLATT rezumă situaţia comparînd-o cu legendara cvadratură a cercului . „ Ceea ce partidele unionale şi partidul social democrat ar dori să facă fiecare pe cont propriu, nu le este îngăduit şi ceea ce pot face ele împreună – nu o pot face din dorinţa de respecta tactica de partid. Iar temele asupra cărora cad de acord, declanşează de fiecare dată certuri interne. Dacă vor să aibă şi puţină linişte „în casă” , ar trebui să declanşeze un scandal în coaliţie ceea ce nu prevesteşte neapărat o apropiată scindare a acesteia pricinuind în schimb multă enervare”.