Lidera opoziţiei pakistaneze, Benazir Bhutto, ucisă într-un atentat

Fostul premier pakistanez şi lider al opoziţiei, Benazir Bhutto, a fost omorâtă astăzi într-un atentat sinucigaş cu maşină capcană, care a provocat moartea a 17 persoane şi rănirea altor peste 60. Explozia s-a produs imediat după un meeting electoral ce a avut loc cu două săptămâni înaintea alegerilor legislative. Benazir Bhutto în vârstă de 54 de ani a murit într-un spital din Ravalpindi, după ce fusese grav rănită. Potrivit poliţiei, atentatorul sinucigaş a tras mai multe focuri de armă în direcţia şefei opoziţiei pakistaneze înaintea exploziei propriu-zise,

Demnă urmaşă a tatălui său

Benazir Bhutto s-a născut la 21 iunie 1953 într-o famile bogată de proprietari de terenuri, prenumele său însemnând "unica". Tatăl său, Zulfikar Ali Bhutto, a fost preşedinte şi apoi premier al Pakistanului înainte de a fi răsturnat de la putere în iulie 1977 de Zia Ul Haq şi executat doi ani mai târziu. Formată la Harvard şi Oxford, Benazir Bhutto a devenit şefa tuturor opozanţilor regimului militar al lui Zia ul Haq. Arestată, ea a plecat în exil la Londra, unde a reorganizat Partidul Poporului Pakistanez, PPP, creat de tatăl său. În aprilie 1986 revine triumfal în ţară, după ce Zia ul Haq îşi pierduse în mod misterios viaţa într-un accident de avion. În 1988 devine prim ministru, dar nu pentru mult timp, pentru că în 1990 este acuzată de corupţie şi îndepărtată din funcţie. A revenit pentru scurt timp la putere în 1993 şi 1996, dar nu a rezistat noilor acuzaţii de corupţie. În 1999 ea şi soţul ei, fost ministru al investiţiilor, au fost condamnaţi la cinci ani de închisoare şi la plata unei amenzi de 8, 6 milioane de dolari.

Drama de astăzi este ultima dintr-o serie record de atentate sinucugaşe din istoria Pakistanulu, soldate în acest an cu peste 780 de morţi. La o zi de la revenirea sa în ţară, la mijlocul lui octombrie 2007, după opt ani de exil, Benazir Bhutto a scăpat cu viaţă dintr-un atentat comis la Karaci, soldat cu 139 de morţi, pentru că s-a aflat într-un camion blindat. Ea a acuzat ulterior autorităţile şi serviciile de informaţii că s-ar afla la originea atentatului, fără a putea aduce însă probe certe.

Pe 3 noiembrie 2007, invocând ameniţarea teroristă islamistă, preşedintele Pervez Muşaraf a decretat starea de urgenţă, pe care a suspendat-o la presiunile tot mai mari ale Comunităţii internaţionale pe 15 decembrie, promiţând că va asigura securitatea în timpul campaniei electorale şi a desfăşurării votului la alegerile legislative. Benazir Bhutto a făcut campanie contra lui Muşaraf, dar mai ales contra fundamentaliştilor musulmani, promiţând să „elimine ameninţarea islamistă".

Reacţii la asasinarea lui Benazir Bhutto

Cancelarul federal Angela Merkel, preşedintele Statelor Unite, George Bush, guvernul britanic, cel italian, cel rus, cel indian, ca şi ţările arabe şi cele europene au condamnat ferm asasinatul, exprimându-şi consternarea şi starea de şoc. Vaticanul a calificat ca „tragic şi teribil” acest atentat, iar Consiliul de securitate a convocat astăzi o şedinţă de urgenţă pe această temă.