Liderii coaliţiei s-au împăcat: „Au greşit jurnaliştii!”

Aprecierea aparţine liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană, care deţine 53 de mandate din cele 101 în actualul Legislativ al Republicii Moldova. Reprezentanţii coaliţiei au plecat la Strasbourg, pentru a consulta Comisia de la Veneţia asupra depăşirii crizei politice din ţară.

Liderii coaliţiei de guvernare au acuzat jurnaliştii chiar de Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

„Faceţi din ţânţar armăsar şi creaţi mai multe probleme decât noi!” – a fost replica liderului Alianţei Moldova Nostră, Serafim Urechean. La rândul său, liderul PLDM, premierul Vlad Filat, care l-a acuzat anterior pe liderul PL, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, de faptul că „luptă împotriva propriului Guvern” prin refuzul de a participa la parada militară de la Moscova, a spus că declaraţiile sale „au fost rupte din context”.

Dar ce trebuiau să înţeleagă jurnaliştii, de exemplu, din declaraţia ce urmează, făcută săptămâna trecută de liderul PD, Marian Lupu?

“Problema participării ostaşilor moldoveni la parada din 9 mai, la Moscova, a trezit discuţii aprinse în societate şi în cadrul AIE. Ele au pus în evidenţă unele divergenţe serioase între componentele coaliţiei de guvernare şi, în mod repetat, le-au făcut publice. Aceasta nu este prima situaţie de acest gen în Alianţă. Au fost şi altele, dar de această dată s-a ajuns prea departe. Limbajul folosit şi modul de a-şi promova poziţiile în public, cu învinuiri şi ameninţări reciproce, demonstrează că Alianţa a intrat într-o fază foarte serioasă şi numai întreprinderea unor măsuri urgente ar putea aduce la normalitate ambianţa din interiorul coaliţiei”.

Liderul PD, Marian Lupu, a făcut această declaraţie după ce a spus clar că nu exclude, în viitor, o colaborare cu Partidul Comuniştilor.

Concilierea în interiorul coaliţiei de guvernare de la Chişinău a avut loc în week-end. Punerea frământărilor din Alianţă pe seama jurnaliştilor nu mai miră pe nimeni la Chişinău. A devenit o modă pentru politicieni să dea vina pe jurnalişti atunci când eşecurile lor devin prea vizibile.

Trecând peste aceasta, analiştii politici spun că împăcarea din interiorul coaliţiei de guvernare este benefică pentru Republica Moldova, dar se întreabă oare cât va dura aceasta?

Viziunile componentelor Alianţei în ceea ce priveşte depăşirea crizei politice determinate de imposibilitatea alegerii şefului statului sunt total diferite.

Marţi, o delegaţie condusă de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, din care fac parte exponenţi ai tuturor componentelor coaliţiei de guvernare, a plecat la Strasbourg, pentru consultări cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, în vederea depăşirii crizei politice.

Coaliţia de guvernare a identificat până acum trei scenarii posibile:

Primul constă în modificarea în Parlament a art. 78 din Constituţie, care se referă la procedura de alegere a şefului statului.

Al doilea are în vedere modificarea aceluiaşi articol, prin organizarea unui referendum.

Al treilea scenariu constă în demararea alegerilor anticipate fără a modifica art. 78 din Constituţie. Aceasta ar însemna, în opinia experţilor, un nou blocaj politic, deoarece este puţin probabil ca un partid sau alianţă din viitorul Parlament să adune 61 de voturi necesare pentru alegerea şefului statului.

Dar sudura alianţei de guvernare de la Chişinău va fi pusă la o nouă încercare înaintea soluţionării problemei legate de modificarea Constituţiei.

La sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din 30 aprilie curent, preşedintele Comisiei de monitorizare, Dick Marty, a cerut delegaţiei moldoveneşti să soluţioneze rapid problema includerii în delegaţie a reprezentanţilor opoziţiei comuniste.

Grupul parlamentar al comuniştilor insistă ca în delegaţia Republicii Moldova să fie inclus liderul comunist Vladimir Voronin. Coaliţia a respins până acum propunerea comuniştilor. Luni, însă, exponenţi ai PD şi ai PLDM au admis că s-ar putea ca Voronin să fie acceptat în cele din urmă în componenţa delegaţiei Republicii Moldova la APCE.

Nu toate componentele coaliţiei de guvernare agrează însă această idee. Unii susţin că Vladimir Voronin ar putea fi cercetat penal în timpul apropiat pentru evenimentele din aprilie 2009, iar calitatea de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei i-ar oferi imunitate în acest sens.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu