Liderii liberalilor au discutat despre viitorul Europei

Discuţiile s-au axat pe doua teme principale, despre paşii care trebuie urmaţi după dublul vot negativ dat Constituţiei Europene, in Franţa si Olanda si despre perspectiva financiară a Uniunii Europene. Liderul grupului liberal din Parlamentul European, Graham Watson a avertizat că, in cazul in care Consiliul European nu va statua clar ce fel de Europă se doreşte si care sunt avantajele pe plan intern si internaţional oferite de Uniunea Europeană, atunci cetăţenii nu vor intelege necesitatea construcţiei europene. Trebuie vorbit de avantajele oferite societăţii europene, oamenilor simpli si nu doar elitelor din ţările membre. Liderii

trebuie sa explice oamenilor cu onestitate ce fac ei la Bruxelles, de ce si pentru cine. Prea adesea, politicienii, in loc sa informeze si să explice, sunt inspăimantati de opinia publică si fug din fata ei, a mai adăugat Graham Watson.

Trebuie remarcat ca liberalii europeni au susţinut varianta votării constituţiei europene simultan, in toate tarile UE, fapt care ar fi distins in mod evident politica Uniunii de politica internă a guvernelor naţionale si i-ar fi împiedicat pe cetatenii francezi si olandezi să refuze constituţia, pe motivul nemulţumirilor la adresa propriilor guverne. Din păcate, cei 88 de parlamentari liberali au fost auzi insă nu si ascultaţi.

Calin Popescu Tariceanu, primul-ministru al României a declarat că aşteaptă cu interes propunerile Consiliului European fiindcă România, a accentuat Tariceanu, va fi la 1 ianuarie 2007 unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Calin Popescu Tariceanu : « Suntem foarte preocupaţi de rezultatul referendurilor in Franţa si Olanda si de viitorul Europei dar cred ca este rândul politicienilor sa găsească cele mai bune cai de a comunica cu proprii cetateni si sa prezinte care sunt avantajele unei Uniuni lărgite care nu poate fi decât una puternica. Avantajele procesului de lărgirea sunt de departe mult mai numeroase decât dezavantajele. »

Situaţia celor doua tari, România si Bulgaria ramane, in ciuda asigurărilor date de oficialii eururopeni, extrem de ingrată dacă luam in considerare opinia publică din statele membre UE care vor trebui sa ratifice cele doua tratate de aderare.

Pericolul amânării exista aşa cum crede si analistul Mircea Vasilescu, redactorul şef al saptamanalului Dilema Veche : « Lucrul cel mai bun ar fi fost daca Romania nu ar fi ajuns aici, daca ar fi facut reformele la timpul potrivit si nu ar fi pierdut aderarea impreuna cu celelalte tari, in 2004 pentru ca negocierile de aderare au inceput in decembrie 1999 cu toate tarile, inclusiv Romania si Bulgaria. In 1999 Romania statea chiar mai bine la unele capitole decat unele state care s-au integrat deja.Acelea au recuperat pe parcurs, noi am pierdut pe parcurs. »

De altfel, Calin Popescu Tariceanu a declarat, la aceeaşi întâlnire cu liberalii europeni ca este România trebuia sa adere la UE in 2004 dar ca trebuie sa ne uitam la partea plină a paharului. Calin Popescu Tariceanu : «Desi nu vreau sa vorbesc despre ce ne doare... sigur ne doare ca Romania nu a devenit un stat membru al Uniunii Europene in mai 2004. Dar trebuie sa vedem si latura pozitiva, Romania este invitata pentru prima data la lucrarile Consiliului de vara al UE, fireste deocamdata in calitate de observatori. Trebuie sa subliniez un lucru, si anume ca Romania este considerata ca un stat membru si nu se mai pune problema aderarii sale. »

Totuşi, pana la 1 ianuarie 2007 drumul este lung iar bătălia integrării va trebui castigata acasă, in caz contrar rapoartele negative ale Comisiei Europene fiind motive suficiente pentru orice nedorită amânare.