Liderii mondiali discută la Bruxelles despre Irak
22 iunie 2005
La conferinţa internaţională de la Bruxelles, Uniunea Europeană şi Statele Unite încearcă să conlucreze pentru viitorul politic şi economic al Irakului. De asemenea, participanţii vor să arate că o parte din europenii care s-au declarat împotriva războiului din Irak s-au împăcat cu Guvernul preşedintelui american George W Bush. În cele din urmă, oferta europenilor de organizare a unei astfel de conferinţe nu este întâmplătoare pentru că ea a fost făcută în februarie când în premieră un preşedinte american a vizitat instituţiile Uniunii Europene din Bruxelles. Preşedintele Bush a declarat, luni, că această conferinţă prefigurează un succes în chestiunea Irakului: „Cred că este un semnal important, pe care îl facem foarte clar cunoscut, că au fost depăşite disensiunile cu privire la problema irakiană. Dar dacă mergem mai departe este nevoie ca toată lumea să conlucreze”.
Rămâne de văzut dacă acesta va fi un nou prilej de controverse, la ca şi vinerea trecută, la summitul Uniunii Europene, când discuţii aprinse au fost iscate între „aliatul americanilor“ în războiul din Irak, premierul brtitanic Tony Blair şi preşedintele francez, Jacques Chirac, un opozant al războiului, pe tema conflictului şi al finanţelor Uniunii Europene. Uniunea Europeană speră să îşi joace propriul rol în această chestiune, ceea ce va avea repercusiuni asupra Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşa se explică şi prezenţa secretarului general al ONU, Kofi Annan, care va deschide conferinţa la care şi-au anunţat prezenţa aproximativ 80 de miniştrii de externe. Importantă este, pe lângă prezenţa secretarului de stat american, Condoleezza Rice, participarea statelor vecine Irakului, Iran şi Siria, spun diplomaţii de la Badgad.
Comisarul european pentru politică externă, Benita Ferrero-Waldner, care a fost prezentă recent la Bagdad, a declarat pentru Deutsche Welle, că întâlnirea trebuie să fie un prilej pentru ca guvernul interimar şi primul ministru, Ibrahim Jaafari, să-şi prezinte deschis şi transparent strategiile şi problemele cu care se confruntă ţara
Statele Unite, care au peste 130.000 de soldaţi în Irak, vor în special să obţină o creştere a securităţii în zonă. Zilnic, sunt înregistrate aproximativ 50 de atentate, susţine Pentagonul. Potrivit unui portal Internet, care citează rapoarte de presă, de la alegerile din ianuarie 1500 de civili irakieni au fost ucişi până acum, în atentate.
Un diplomat irakian de rang înalt a declarat că ţara sa se află într-o fază critică, iar noul guvern interimar are nevoie de orice sprijin din exterior. Delegatul preşedintelui parlamentului irakian, Hussain al Shahristani va critica la Bruxelles corupţia din ţară, care continuă să ia amploare. La rândul lor, unele state membre ale Uniunii Europene vor sprijini din iulie pregătirea a 800 de poliţişti, judecători şi alte forţe de securitate. Uniunea Europeană doreşte, de asemenea, să îşi deschidă o agenţie în Bagdad, imediat ce condiţiile de securitate vor permite acest lucru.
Conferinţa din Bruxelles nu este gândită ca o întrunire în care să se obţină noi promisiuni de acordare de ajutoare financiare, sau cu privire la iertarea Irakului de datoria de 32 de miliarde de euro. Pentru aceasta va fi organizată o conferinţă specială la mijlocul lunii iulie în Amman.
Ministrul de Externe din Irak, Hoshyar Zebari spune că “acest guvern este decis să îmbunătăţească condiţiile de securitate, să îmbunătăţească saerviciile de bază pentru irakieni şi suntem hotărâţi să respectăm rezolşuţiile consiliului de securitate. Să respectăm termenul limită de realizare a Constituţiei şi organizarea unui referndum popular, pentru ca la sfârşitul anului să organizăm alegeri”.
Comisarul european pentru politică externă, Benita Ferrero-Waldner, a declarat că pentru ea, Constituţia reprezintă un pas hotărâtor:“Constituţia irakiană trebuie să vină. Şi la fel ca noi, autorităţile şi înalţii reprezentanţi din Bagdad au dat asigurări că se va reuşi acest lucru până în 15 august. Sper că nu doar şiiţii şi kurzii vor sprijini acest demers ci şi sunniţii.”
Statele Unite refuză prezinte un plan concret de retragere a trupelor din Irak. Rămânem atât timp cât este necesar şi cât timp guvernul de la Bagdad are nevoie de noi, susţine Washingtonul. La rândul lor, oficialii irakieni presupun că retragerea va începe în 2006, dacă forţele irakiene vor fi capabile să asigure securitatea în ţară.