Liderul Jobbik, luat în serios de preşedintele României

Prezent la Borzont, în judeţul Harghita, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI – o replică ceva mai revizionistă a Universităţii de vară Balvanyos), liderul Jobbik a profitat de atenţia pe care i-au oferit-o câţiva jurnalişti şi a lansat o serie de mesaje cu bătaie înspre anul electoral ungar 2014. Asemeni colegilor săi de doctrină de peste tot, inclusiv din România, Gabor Vona a vorbit fără să discearnă, preferând să câştige puncte electorale într-un segment îndeobşte cunoscut sub denumirea „minţi înfierbântate”.

„Pentru noi”, a declarat liderul Jobbik într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia taberei de la Borzont, „principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria ci starea naţiunii maghiare (...) Dacă apărarea maghiarilor din România înseamnă un conflict cu România, Jobbik îşi va asuma această responsabilitate”.

Ignoranţii pe care a mizat Gabor Vona au şi pornit să chibiţeze în jurul subiectului, forumurile online umplându-se cu atoateştiutori şi degrabă vărsători de sânge. Evident că multora li s-a părut insuficientă reacţia diplomaţiei de la Bucureşti, care a cerut Budapestei să se disocieze de declaraţiile lideruli Jobbik – ceea ce ministerul ungar de Externe a şi făcut: Gabor Vona şi Jobbik nu fac parte din Guvernul Ungariei. Şi principalul reprezentant al maghiarimii din România, UDMR, a luat distanţă faţă de mesajul parlamentarului de la Budapesta: „Nu putem accepta, în secolul 21, intervenţia şi influenţa partidelor extremiste în societatea noastră”, a comentat Kelemen Hunor, liderul Uniunii. Hunor a pus, de altfel, punctul pe i: „Ei se urcă în maşină, pleacă bine mersi din România şi tot noi rămânem acasă şi trebuie să rezolvăm problemele”.

Între timp, în Harghita, la Izvorul Mureşului, a ajuns şi preşedintele României, Traian Băsescu, acesta avertizând că anul 2013 a fost ultimul în care „protipendada politicienilor maghiari se perindă relaxat prin Ardeal”. Ungaria, a comentat Băsescu, a devenit „un focar de instabilitate în regiune”. Spre deosebire de Kelemen Hunor, care a atras atenţia că, asemeni mărfurilor, şi ideile, chiar şi cele proaste, circulă liber, mai ales în interiorul Uniunii Europene, Băsescu s-a apropiat mai periculos de flăcările stârnite de Gabor Vona, dându-i politicanului populist de la Budapesta o importanţă mai mare decât chiar acesta se aştepta să primească. „Foarte probabil că Universitatea de la Tuşnad nu se va mai desfăşura anul viitor în România”, a ţinut Băsescu să precizeze, completând: „România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Ungariei”.

Cel mai probabil că Băsescu va trebui să explice, cât de curând, ce a vrut să spună la Izvorul Mureşului şi cum îşi imaginează că va acţiona în noua misiune autoasumată. Mai ales că nu discursurile de la Tuşnad au inflamat spiritele – ci o şuetă purtată într-o tabără a cărei ordine a fost asigurată de o grupare ungară cu valenţe paramilitare (Forţa de Protecţie a Tradiţiei şi Garda Civilă) aflată în atenţia organizaţiilor internaţionale de combatere a antisemitismului şi care, conform legislaţiei în vigoare, nici măcar nu ar fi putut desfăşura vreo activitate pe teritoriul României.