1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Liviu Dragnea anunţă că nu a abandonat regionalizarea

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti24 octombrie 2013

Proiectul regionalizării va putea fi dus la bun sfârşit dacă va reuşi să-şi depăşească propriile premise.

https://p.dw.com/p/1A5a1
Imagine: Fotolia/N-Media-Images

Vice-premierul Liviu Dragnea a făcut joi o declaraţie încurajatoare: ”Vreau să vorbesc puţin şi despre posibila nouă organizare teritorială a României, respectiv regionalizarea administrativă, proiect care a început, care nu e stopat, dimpotrivă, el continuă”. Blocajele politice din România supun guvernul unui test major de consecvenţă şi perseverenţă. Dacă administraţia actuală va reuşi în cuprinsul mandatului ei de patru ani să ducă la bun sfârşit un proiect viabil de reorganizare administrativă a ţării, atunci putem spune că România s-a depăşit pe sine.

Riscul eşecului este foarte mare. Opoziţia nu vede cu ochi buni un succes al USL acolo unde ea însăşi a eşuat şi va căuta să pună cât mai multe obstacole. PDL bunăoară a boicotat în mod sistematic procesul revizuirii Constituţiei şi nu dă semne că ar dori să revină la masa dialogului cu toate că sunt atâtea subiecte de discutat. Preşedintele câtă vreme mai are influenţă va bloca la rândul său procesul revizuirii aşa cum a făcut-o şi până acum prin sesizările la Curtea Constituţională. Este nevoie aşadar de multă răbdare şi perseverenţă.

Dar probabil că ar mai fi nevoie şi de o remaniere a viziunii politice despre regionalizare. USL deţine 70 % în Parlament şi cu toate acestea nu poate, din multe motive, să impună o variantă care ar provoca nemulţumirea ungurilor din Transilvania. Dacă ar mai fi fost şi saşi pe câţi au fost înainte de 1990 atunci şi punctul lor de vedere ar fi fost extrem de important. Amprenta saşilor şi şvabilor a fost foarte puternică şi ea continuă să fie definitorie pentru multe zone din Transilvania. Regionalizarea înseamnă în bună măsură şi o repliere a teritoriului pe limite mai vechi definite istoric şi, implicit, etnic.

O regiune, ca să poate fi considerată o unitate administrativă distinctă, trebuie să fie caracterizată de anumite omogenităţi, căci altfel ar părea un decupaj arbitrar. Or, în România, politicienii care doresc să fie populari spun mereu că regionalizarea va trebui să excludă criteriul etnic, căci etnicul ar fi prin el însuşi vinovat. E un sofism. Cei care condamnă criteriile etnice nu fac decât să excludă etnia maghiară, asigurând preeminenţa etnicităţii româneşti. Aşadar e un mod de a vorbi necinstit. În realitate nu poţi exclude criteriul etnic în procesul regionalizării câtă vreme etnicul este în cazul României perfect solidar cu geografia şi civilizaţia locală, cu mentalităţile şi sensibilităţile particulare. E vorba aici de ”autochtonii” care nu pot fi şterse cu tăvălugul unei pretinse modernizări administrative.

Câtă vreme membrii guvernului şi inclusiv „directorul” regionalizării, Liviu Dragnea, nu vor accepta că etnicul este un criteriu de bază al regionalizării, şansele de reuşită sunt foarte mici.

În al doilea rând, procesul descentralizării care însoţeşte (şi precedă de data aceasta) regionalizarea ar trebui să fie gândit pe termen foarte lung şi să nu reproducă jumătăţile de măsură cu care s-a lucrat până acum. Dacă guvernul pregăteşte din nou o semi-descentralizare, atunci se află pe un drum greşit.

Deocamdată Liviu Dragnea dă impresia unui politician hotărât şi perseverent, capabil să învingă multe obstacole. Dar aşa cum am văzut unele dintre aceste obsatcole se află chiar în premisele cu care s-a pornit la drum şi în reacţiile propriei majorităţi.