Lovitură de teatru la Haga: Decesul lui Miloşevici

Inainte de a le da cu tifla acuzatorilor săi, murind din motive pe care urmează să le stabilească autopsia, ex-preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici şi-a petrecut 5 ani în celula Curţii Penale Internaţionale de la Haga pentru crime de război şi împotriva umanităţii comise în fosta Iugoslavie. In prezent se află în închisoarea ONU de lîngă Haga 47 de inculpaţi. Cei mai mulţi îşi petrec timpul în afara celulelor, în biblioteci, sala de fitnes, în curte, la tenis ori jocuri de şah şi table. Toţi au acces la medici, la un psihiatru, la preot, toţi se pot retrage într-o încăpere special amenajată pentru rugăciuni.

Celulele au o dimensiune de 7 ori 7 metri şi sunt dotate cu toaletă, duş, cu o masă proprie şi un televizor la care deţinuţii pot recepţiona nu doar emisiuni olandeze, belgiene, germane şi franceze, ci altele în limba maternă. Cel mai notoriu dintre ei, Miloşevici, avea la dispoziţie în plus şi un birou, întrucît alesese să se apere singur.

Decesul lui a stîrnit consternare, satisfacţie şi revoltă. Consternarea a pus stăpînire în special pe membrii Curţii Penale Internaţionale, care regretă fireşte că n-au reuşit să-şi ducă la bun sfîrşit munca asiduă, depusă timp de ani de zile, pentru judecarea şi condamnarea fostului lider naţional-comunist.

Satisfacţia (însoţită de regrete similare) predomină în rîndul celor care, în fosta Iugoslavie, se consideră victimele fostului preşedinte iugoslav. Conform experţilor occidentali, Miloşevici s-a făcut vinovat de declanşarea a 4 războaie, de crime de război şi împotriva umanităţii şi de provocarea de nenumărate suferinţe cetăţenilor fostei Iugoslavii.

Revolta marchează atitudinea unui număr apreciabil de sîrbi. Fratele defunctului lider consideră că Tribunalul Penal poartă întreaga răspundere pentru moartea lui Slobdoan Miloşevici. De aceiaşi părere sunt şi ceilalţi membri ai familiei sale, refugiaţi sau nu la Moscova, bunăoară soţia lui Miloşevici. Şi aliaţii socialişti ai fostului lider de la Belgrad împărtăşesc opinii similare. Acuzele lor sunt susţinute de referiri la decizia judecătorilor de la Haga de a respinge cererea inculpatului de a se deplasa la Moscova pentru a-şi vedea de sănătate într-un centru cardiologic din capitala Rusiei. Magistraţii estimaseră, nu fără temei, că Miloşevici riscă să nu se mai întoarcă niciodată în celulala sa. La Haga, unul din consilierii juridici ai lui Miloşevici a declarat că fostul preşedinte i-ar fi declarat că se teme să nu fie otrăvit, ceea ce n-a întîrziat să amplifice varii zvonuri privind moartea sa. Deloc de mirare, că unele ziare sîrbeşti afirmă că Miloşevici ar fi fost asasinat.

Or, e clar că oricine ar fi putut eventual să aibă de cîştigat de pe urma asasinării sale, numai Tribunalul Penal Internaţional nu. Procuroarea şefă a Curţii, Carla del Ponte (care înainte de autopsie n-a exclus eventualitatea sinuciderii lui, ca un soi de ultim gest de sfidare la adresa Curţii) a subliniat că regretă profund decesul lui Miloşevici, devreme ce inculpatul a scăpat astfel de justa sa pedeapsă, verdictul în procesul său fiind prevăzut să fie pronunţat la începutul acestei veri – conform calendarului curţii. De remarcat e că audierile fuseseră amînate în repetate rînduri tocmai din cauza stării precare a sănătăţii fostului preşedinte iugoslav şi a deciziei sale de a se apăra de unul singur, ceea ce i s-a şi permis să facă, spre iritarea multor critici ai TPI.

Îngrijorător e faptul că moartea lui Miloşevici survine la doar o săptămînă după sinuciderea la Scheveningen, lîngă Haga, a altui lider sîrb. E vroba de inculpatul Babici, care, ce-i drept, s-a recunoscut vinovat pentru săvîrşirea de crime de război în Croaţia, în prima jumătate a deceniului trecut.

In fine, şi mai alarmant din unghiul multor experţi occidentali e faptul că decesul lui Miloşevici ar putea avea efecte dintre cele mai pernicioase asupra coooperării dintre Serbia şi Curtea penală de la Haga. Zdruncinarea credibilităţii Tribunalului ONU în special în Serbia s-ar putea repercuta negativ asupra eforturilor de capturare a celor doi înalţi responsabili sîrbi pentru masacrele comise în Bosnia, Radovan Karadzici şi Ratko Mladici, care continuă să se afle bine-mersi în libertate. Carla del Ponte n-a pregetat să sublinieze ca atare, că arestarea şi transferarea la Haga a celor doi a devenit încă şi mai urgentă decît pînă acum. Dar în opinia unor analişti sîrbi, perpetuarea colaborării oficialităţilor de la Belgrad cu Tribunalul de la Haga ar putea echivala de acum încolo cu o veritabilă sinucidere politică. Rămîne de văzut ce rezultate va da autopsia şi ce decizie se va adopta în sensibila chestiune privind locul înhumării fostului preşedinte iugoslav.

Un lucru e clar. Moartea lui Miloşevici riscă să administreze Curţii de la Haga o lovitură extrem de grea, chiar dacă s-ar putea să nu fie una fatală.