Luna de miere a Chinei cu Statele Unite
10 decembrie 2003Publicitate
Premierul chinez Wen Jibao a fost primit, ieri, la Casa Albă de şeful Executivului american, George W Bush - prima vizită la Washington a oficialului de la Pekin, de la instalarea sa în fruntea Guvernului, în această primăvară. Jibao este oficialul chinez de rang cel mai înalt care a vizitat anul acesta Statele Unite. Administraţia de la Washington are nevoie de Republica Populară pentru a scoate Coreea de Nord din circuitul atomic. În acest context, Pekinul poate negocia altfel cu oficialii americani chestiunea taiwaneză.
Şeful Guvernului chinez a fost întîmpinat, la Casa Albă, cu onoruri militare - în ciuda frigului şi a faptului că Wen nu este, pînă la urmă, un şef de stat. Statele Unite au, însă, nevoie de cooperarea cu China cum rar li s-a mai întîmplat pînă acum. Pekinul are o misiune clară din partea Washingtonului: să exercite presiuni asupra Phenianului. "Ţările noastre îşi doresc, amîndouă, o peninsulă coreeană pacifică şi stabilă", a comentat preşedintele american George W Bush, completînd: "Stoparea programului nuclear nord- coreean este, tocmai de aceea, un pas obligatoriu."
Bush a mulţumit oaspetelui său pentru interesul pe care şi-l dă China, alături de Statele Unite, Japonia, Rusia şi Coreea de Sud, în efortul de a convinge şi susţine, totodată, Coreea de Nord să renunţe la programul său atomic. Regimul de la Phenian solicită în schimb garanţii de securitate. Iar dacă rolul Chinei în chestiunea coreeană nu este de lepădat, iată că Washingtonul nu rămîne dator.
"Susţinem ideea unei singure Chine ca bază a conlucrării noastre cu Taiwan şi China. Ne opunem categoric oricărei modificări unilaterale a actualului statu-quo, fie că vine din partea Republicii Populare fie din partea Taiwanului. Or, tocmai spre aşa ceva se îndreaptă, prin gesturile sale, regimul taiwanez - iar noi nu suntem de acord", a avertizat George Bush Junior.
Evident, We Jibao nu a putut fi decît satisfăcut faţă de cele auzite din gura şefului Executivului american: "Ne-am exprimat hotărîrea de a menţine unitatea naţională a Chinei, cu scopul de a păstra pacea şi stabilitatea în Marea Chinei. Iar această stabilitate depinde de renunţarea totală la porniri segregaţionsite".
Taiwanul încearcă să atragă atenţia, printr-un referendum pe care îl va organiza în primăvară, asupra riscului pe care îl reprezintă rachetele chineze orientate spre insulă şi, totodată, îşi propune să-şi legitimeze democratic şi, implicit, să oficializeze separarea de Republica Populară. Un astfel de gest, susţinut plebiscitar, ar putea fi prezentat drept voinţă populară Statelor Unite - de la care se aşteaptă recunoaştere şi sprijin. Washingtonul nu parte, însă, pregătit pentru un asemenea pas.
Relaţiile diplomatice americano-chineze datează din urmă cu exact 25 de ani. De atunci, cooperarea economică şi politică dintre cele două state s-a transformat în factor de stabilitate în bazinul Asia- Pacific şi în întreaga lume, a apreciat premierul de la Pekin. De cealaltă parte, Bush a declarat că, de data aceasta, au fost discutate, deschis, şi punctele de vedere divergente: chestiunea tibetană, probleme de natură economică şi absenţa libertăţilor religioase în China.
La discuţiile purtate în Casa Albă, Bush a vorbit despre necesitatea integrării depline a Chinei în sistemul liberului comerţ mondial. În privinţa cursului controlat al yuanului, menţinut de către oficialităţile chineze, la un nivel scăzut, criticile au fost superficiale. Acesta este, alături de preţurile mici la produsele de import din China, unul dintre motivele deficitului comercial în continuă creştere înregistrat de SUA în raport cu gigantul est-asiatic. Iar criticii lui Bush sunt de părere că acest deficit este una din cauzele majore pentru reducerea drastică a locurilor de muncă, în Statele Unite. Anul acesta, China va înregistra un excedent comercial de 120 de miliarde de dolari din relaţia cu SUA. Wen a promis în numele Pekinului lansarea unor soluţii constructive pentru această problemă.
Şeful Guvernului chinez a fost întîmpinat, la Casa Albă, cu onoruri militare - în ciuda frigului şi a faptului că Wen nu este, pînă la urmă, un şef de stat. Statele Unite au, însă, nevoie de cooperarea cu China cum rar li s-a mai întîmplat pînă acum. Pekinul are o misiune clară din partea Washingtonului: să exercite presiuni asupra Phenianului. "Ţările noastre îşi doresc, amîndouă, o peninsulă coreeană pacifică şi stabilă", a comentat preşedintele american George W Bush, completînd: "Stoparea programului nuclear nord- coreean este, tocmai de aceea, un pas obligatoriu."
Bush a mulţumit oaspetelui său pentru interesul pe care şi-l dă China, alături de Statele Unite, Japonia, Rusia şi Coreea de Sud, în efortul de a convinge şi susţine, totodată, Coreea de Nord să renunţe la programul său atomic. Regimul de la Phenian solicită în schimb garanţii de securitate. Iar dacă rolul Chinei în chestiunea coreeană nu este de lepădat, iată că Washingtonul nu rămîne dator.
"Susţinem ideea unei singure Chine ca bază a conlucrării noastre cu Taiwan şi China. Ne opunem categoric oricărei modificări unilaterale a actualului statu-quo, fie că vine din partea Republicii Populare fie din partea Taiwanului. Or, tocmai spre aşa ceva se îndreaptă, prin gesturile sale, regimul taiwanez - iar noi nu suntem de acord", a avertizat George Bush Junior.
Evident, We Jibao nu a putut fi decît satisfăcut faţă de cele auzite din gura şefului Executivului american: "Ne-am exprimat hotărîrea de a menţine unitatea naţională a Chinei, cu scopul de a păstra pacea şi stabilitatea în Marea Chinei. Iar această stabilitate depinde de renunţarea totală la porniri segregaţionsite".
Taiwanul încearcă să atragă atenţia, printr-un referendum pe care îl va organiza în primăvară, asupra riscului pe care îl reprezintă rachetele chineze orientate spre insulă şi, totodată, îşi propune să-şi legitimeze democratic şi, implicit, să oficializeze separarea de Republica Populară. Un astfel de gest, susţinut plebiscitar, ar putea fi prezentat drept voinţă populară Statelor Unite - de la care se aşteaptă recunoaştere şi sprijin. Washingtonul nu parte, însă, pregătit pentru un asemenea pas.
Relaţiile diplomatice americano-chineze datează din urmă cu exact 25 de ani. De atunci, cooperarea economică şi politică dintre cele două state s-a transformat în factor de stabilitate în bazinul Asia- Pacific şi în întreaga lume, a apreciat premierul de la Pekin. De cealaltă parte, Bush a declarat că, de data aceasta, au fost discutate, deschis, şi punctele de vedere divergente: chestiunea tibetană, probleme de natură economică şi absenţa libertăţilor religioase în China.
La discuţiile purtate în Casa Albă, Bush a vorbit despre necesitatea integrării depline a Chinei în sistemul liberului comerţ mondial. În privinţa cursului controlat al yuanului, menţinut de către oficialităţile chineze, la un nivel scăzut, criticile au fost superficiale. Acesta este, alături de preţurile mici la produsele de import din China, unul dintre motivele deficitului comercial în continuă creştere înregistrat de SUA în raport cu gigantul est-asiatic. Iar criticii lui Bush sunt de părere că acest deficit este una din cauzele majore pentru reducerea drastică a locurilor de muncă, în Statele Unite. Anul acesta, China va înregistra un excedent comercial de 120 de miliarde de dolari din relaţia cu SUA. Wen a promis în numele Pekinului lansarea unor soluţii constructive pentru această problemă.
Publicitate