Lupta împotriva fumatului

Europenii s-au apucat de fumat în urmă cu aproximativ cinci sute de ani când, după descoperirea Americii, tutunul a ajuns şi pe bătrânul continent.

În timpul Războiului de 30 de Ani (1618-1648) unii principi au interzis fumatul pentru a proteja construcţiile din lemn şi pentru a stopa răspândirea acestui drog prin armatele de mercenari. Nerespectarea interdicţiei era pedepsită aspru: până în 1692, în ducatul Lüneburg, teoretic, fumătorii erau pasibili de pedeapsa cu moartea.

În secolul XX, lupta împotriva fumatului s-a transformat tot mai mult într-o dispută ideologică. În Germania nazistă fumatul era considerat "otrava rasei" şi era văzut ca semn al dependenţei. Or, poporul trebuia să fie dependent numai de Hitler. Printre altele, se presupune că ascensiunea dictatorului s-ar fi datorat şi faptului că a renunţat la fumat.

Strâns legată de tutun este şi reconstrucţia Germaniei după război. În primul an, în cadrul planului Marshall, americanii le-au livrat germanilor peste 90.000 de tone de tutun Virginia. În perioada imediat postbelică, ţigara devenise monedă de schimb, iar industria tutunului a început să se dezvolte.

În Germania, primele iniţiative privind interzicerea fumatului, au apărut în anii ´70. O lege în acest sens a fost însă elaborată abia în 1998. Proiectul a eşuat din cauză că Horst Seehofer (CSU), pe atunci ministru al sănătăţii, s-a opus. Opt ani mai târziu, Seehofer, de data aceasta ministru al protecţiei consumatorului în cabinetul Merkel, cerea o lege dură împotriva fumatului.

În toamna anului 2006, guvernul federal susţinea iniţiativa deputatului social-democrat Lothar Bindig. Din păcate, fără succes. "Conform Constituţiei, Bundestag-ul nu are competenţa să decidă cum trebuie procedat cu fumatul în primării şi şcoli", afirma la acea vreme Brigitte Zypries (SPD), ministru al justiţiei.

Între august 2007 şi iulie 2008, landurile germane au adoptat legi diferite privind introducerea restricţiei. De atunci încoace, fumătorii se ţin de reguli în funcţie de landul în care se găsesc. Cea mai dură interdicţie a fost anunţată de Edmund Stoiber (CSU), pe atunci premier al Bavariei. "În clădiri publice şi în localuri nu se mai fumează."

Succesorul lui Stoiber, Horst Seehofer, a fost totuşi blând cu fumătorii. Astfel, începând cu 1 august 2009, consumul de tutun a fost permis în spaţii special amenajate, iar localurilor mici li s-a permis să se transforme în cluburi pentru fumători. Recent, populaţia Bavariei a decis prin referendum că fumatul ar trebui interzis peste tot aşa că, de la 1 august, intră în vigoare legea care spune că ţigara nu mai este permisă nici măcar în tradiţionalele corturi de la Oktoberfest.

Autori: Andreas Noll, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder