Lupta pentru putere în Turcia

Devalorizarea rapidă a lirei turceşti reprezintă un semn al crizei politice interne. De mai multe săptămâni elitele puterii kemaliste strict seculare şi simpatizanţii partidului religios-conservator de guvernământ, AKP al premierului Erdogan se combat cu toată fermitatea. Punctul culminant al disputelor l-a reprezentat plângerea care vizează interzicerea partidului AKP, depusă luni la Curtea Constituţională, cea mai înaltă instanţă juridică a Turciei.

Chiar dacă în Turcia a exista mereu obiceiul interzicerii unor partide, acum este pentru prima dată că partidul de guvernământ este confruntat cu o astfel de situaţie. AKP dispune în Parlament de majoritatea absolută. Kemaliştii din partidul de opoziţie, CHP şi militarii s-au pronunţat înainte de scrutin contra alegerii ministrului de externe Gül în funcţia de preşedinte al Turciei, pentru că acesta ar fi prea religios şie pentru că soţia lui poartă basma pe cap. Kemaliştii nu pierd nici o ocazie de să sublinieze că Turcia este un stat laic. În Turcia religia nu este însă despărţită de stat, ci este controlată de stat. Oficiul pentru probleme religioase se află sub directa subordonare a guvernului.

Explicaţia este alta. O parte din vechea elită a pierdut din influenţă şi nu acceptă această situaţie. Din păcate Erdogan s-a concentrat în ultima vreme asupra unor teme adiacente, aşa încât între timp disponibilitatea aplicării de reforme a scăzut. În loc să se concentreze asupra controversatului paragraf 301 care pedepseşte jicnirile aduse tradiţiilor islamice turceşti şi să-l elimine din Constituţie întărind astfel poziţia minorităţilor ne religioase, el s-a preocupat de sensibila temă a basmalelor. Astfel în universităţile turceşti a fost suspendată interdicţia ca femeile să poarte basma pe cap.

În acest fel Erdogan nu i-a iritat doar pe alegătorii ne religioşi, ci şi pe kemalişti. Conflictul are urmări însă asupra întregii ţări. Nu doar devalorizarea lirei turceşti este una dintre ele,ci şi sporirea şomajului şi reducerea creşterii economice de la nouă la sută la începutul anului trecut la doar 3, 4 la sută în ultimul trimestru.

Nu este aşadar de mirare în această situaţie că ziaristul Murak Yetkin a apelat la guvern şi la opoziţie cerându-le să înceapă un dialog pentru ca mai târziu naţiunea să nu aibă ce regreta.