Lupta pentru putere de la vîrful Justiţiei

Social-democraţii s-au pronunţat foarte prompt împotriva reinvestirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea parchetelor. Secţia de procurori a CSM votase în unanimitate împotriva actualului procuror general, punîndu-l pe ministrul de Justiţie în mare încurcătură.

Deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedinte al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a declarat imediat că „ministrul Justiţiei trebuie să vină cu o altă propunere pentru funcţia de procuror general“. El a argumentat că „procurorul general este un pion important şi nu poate să treacă la limită sau să aibă un minim de susţinere din partea procurorilor“. Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, senatorul PSD, Toni Greblă, a declarat şi el că „avizul CSM, chiar dacă este doar consultativ, devine aproape obligatoriu prin prisma instituţiei care a formulat avizul“.

Ministrul de Justiţie are însă posibilitatea să ignore acest aviz, aşa cum a făcut anul trecut cînd CSM a respins candidatura Monicăi Şerbănescu la conducerea DNA. El a înaintat propunerea mai departe către preşedintele Traian Băsescu care a respins-o la rîndul său. O dificultate în plus ar fi faptul că acum secţia de procurori a CSM s-a pronunţat în unanimitate împotriva Laurei Codruţa Kövesi.

Indiferent de cîtă credibilitate morală ar avea CSM-ul, ostilitatea aceasta masivă ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea unui nou mandat. În sfîrşit, toate aceste consideraţii ar putea fi inutile în cazul în care preşedintele Traian Băsescu a dat deja semnalul că nu o mai susţine pe Laura Codruţa Kövesi. Recent preşedintele i-a sugerat procurorului general să revină asupra unor decizii mai vechi şi i-a vorbit pe un ton nefiresc de ridicat. Scena aceasta transmisă la televiziune şi pe internet a influenţat poate şi ea votul din cadrul CSM.

PSD nu iartă procurorului general dosarele Năstase

Totuşi ostilitatea CSM şi a PSD faţă de actualul procuror general are cu totul alte cauze. Laura Codruţa Kövesi, împreună cu şeful DNA Daniel Morar, fac parte din mecanismul judiciar montat în 2005 de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, care a reuşit să pună parchetele în mişcare, declanşînd primele anchete serioase împotriva unor miniştri acuzaţi de corupţie. Anul acesta după 3 ani de tergiversare a dosarelor, Laura Codruţa Kövesi a solicitat din nou Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii lui Adrian Năstase, atrăgîndu-şi critici dure din partea deputaţilor PSD şi PNL.

Iar cît priveşte CSM-ul, Laura Codruţa Kövesi a criticat fără încetare imobilismul acestui for şi incapacitatea acestuia de a asuma o minimă exigenţă etică. CSM a fost criticat de CE în toate rapoartele sale, iar ministrul de Justiţie Cătălin Predoiu, atît de măsurat în declaraţii, spunea şi el că CSM seamănă mai mult cu un sindicat al magistraţilor.

Luptă pentru putere în cadrul Justiţiei şi în afara ei

Declaraţiile parlamentarilor PSD împotriva procurorului general au indicat însă că vechea falie din politica românească nu s-a închis: pe de o parte preşedintele Traian Băsescu şi PD-L, iar pe de alta PSD, PNL şi UDMR, continuă să fie separaţi de motive care nu sînt întotdeauna rostite pînă la capăt.

Acest dispozitiv a fost evident şi cu ocazia negocierilor legate de protestele magistraţilor. Vechea majoritate anti-prezidenţială a impulsionat pe de o parte încheierea unui compromis politic cu magistraţii şi pe de alta alcătuirea unei comisii parlamentare de analiză a situaţiei din sistemul judiciar (a cărei conducere a fost atribuită, prin forţa majorităţii, deputatului PSD Florin Iordache) care să dea pactului mai multă greutate.

Pactul a fost semnat de reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, de reprezentanţii ÎCCJ şi de reprezentanţi ai PSD, PNL, UDMR şi PC. Singurii care nu au semnat documentul au fost secretarul de stat Gabriel Tănăsescu, din Ministerul de Justiţie şi Mircea Toader, liderul grupului parlamentar PD-L din Camera Deputaţilor.

Pactul impune într-adevăr o majorare a bugetului pentru Justiţie şi sporirea suveranităţii magistraţilor prin preluarea întregului buget la ÎCCJ. În plus pactul impune consolidarea unor prevederi constituţionale din perspectiva separaţiei puterilor.

PSD s-a raliat energic acestor redefiniri deoarece speră să obţină pe viitor o nouă configuraţie la vîrful Justiţiei care să-i fie mai favorabilă. Preşedintele Traian Băsescu a reproşat de altfel deschis magistraţilor că aşteaptă venirea la putere a PSD pentru a numi un nou preşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, a carcterizat poate cel mai bine situaţia spunînd în legătură cu protestul complicat al magistraţilor că el exprimă „o luptă pentru putere înăuntrul Justiţiei şi în afara ei“.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz