Mînă în mînă
20 martie 2009
Reprodus în miniatură în marile parcuri de distracţii ale lumii, figurînd pe coperţile ghidurilor de turism, pe afişe, pe capacele cutiilor de bomboane, castelul Neuschwanstein din Bavaria, deşi bate recordurile locale în materie de vizitatori 1,32 de milioane pe an, nu figurează pe lista patrimoniului universal UNESCO.
Neluate încă în seamă pentru a fi curînd plasate sub protecţia aceluiaşi organism al Naţiunilor Unite mai sunt alte două bijuterii arhitectonice legate de numele aceluiaşi legendar rege bavarez Ludwig al II-lea: castelul Linderhof, la origine vila părintelui lui Ludwig, Maximilian al II-lea şi castelul Herrenchiemsee.
Ca şi Castelele Peleş şi Pelişor, cele trei splendide reşedinţe regale bavareze sunt exemplare pentru istorism, stilul heteroclit al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, rezultat din imitarea sau combinarea unor elemente definitorii pentru stiluri arhitecturale consacrate clasic, bizantin, gotic, renascentist, baroc, roccoco la care se adaugă Jugendstil si Art Nouveau. Ceea ce istoricii de artă le reproşează în linii mari minunatelor edificii regale pomenite, este o carenţă a autenticităţii lor „istorice”, a purităţii stilistice, „inconvenient” care nu alterează cîtuşi de puţin efectul estetic al construcţiilor, splendoarea opulentă a interioarelor ,farmecul ori forţa de a atrage necontenit turişti din toate colţurile lumii.
Un mănunchi suficient de motive pentru ministrul bavarez al finanţelor Georg Fahrenschon de a enunţa în cadrul unei conferinţe de presă ideea unei cereri transnaţionale care să fie adresată UNESCO , sugerînd includerea celor trei castele bavareze pe o listă comună cu obiectivele propuse de România : castelele Peleş şi Pelişor.
Iniţiativa, care reclamă o maximă abilitate diplomatică, constituie şi o modalitate de a ocoli lista propunerilor comisiei germane UNESCO, în care obiectivul care urma să fie plasat sub protecţia prestigioasei organizaţii este Opera din Bayreuth, un alt monument „bavarez”.Tocmai această identitate locală, aceeaşi cu cea a celor trei castele bavareze, reduce şansa acestora de a ajunge pe lista patrimoniului universal înainte de anul 2017.
Dacă lucrurile vor merge bine, scrie Passauer Neue Presse este posibil ca cererea comună să fie înaintată deja anul viitor, datorită ajutorului românesc în materie de protecţie a monumentelor istorice incluse în patrimoniul universal).
Şansele par favorabile cu atît mai mult cu cît „istorismul” ca stil arhitectural este foarte slab reprezentat pe listele patrimoniului unviersal.
Genericul iniţiativei germane este nu doar inspirat.El leagă printr-un arc de boltă cele trei castele germane Neuschweinstein,Herrenchiemsee şi Linderhof de Peleş şi Pelişor sub deviza: „Castelele – înscenări regale, reverii clădite ale istorismului.”
Cotidianul din Passau trece în revistă istoria şi dezvăluie farmecul special al bijuteriilor arhitectonice din Carpaţi, menţionează primirea favorabilă de care a avut parte ideea autorităţilor bavareze la Bucureşti, citînd şi numele siturilor româneşti incluse deja pe lista patrimoniului universal UNESCO.