Mărfuri evreieşti

Süddeutsche Zeitung  din München publică amintiri ale scriitorului  Györgi Konrad, supravieţuitor al Holocaustului din Ungaria, prezentate Academiei Artelor din Berlin-Brandenburg, cu prilejul comemorării celor 70 de ani de la conferinţa de la Wannsee.

La această întrunire derulată în vila confiscată a unui evreu, au participat marii ucigaşi, birocraţi şi diplomaţi  germani cumsecade, „calmi şi meseriaşi” după cum îi descrie Konrad. Cu şeful serviciilor secrete, Reinhard Heinydrich, în frunte, aceşti oficiali şi experţi germani, între care şi Adolf Eichmann, au discutat şi hotărât la Wannsee aspectele practice ale exterminării sistematice a evreilor europeni încăpuţi pe mâna Reichului nazist.

Descriind exterminarea celor o mie de evrei ai orăşelului său natal, deportaţi aproape toţi la Auschwitz, Konrad se opreşte între altele asupra unui aspect esenţial al chestiunii. E vorba de raporturile dintre evrei şi Europa creştină. Continent ai cărui oameni „n-au respins mărfurile evreieşti, credinţa într-un singur D-zeu, Învăţătura biblică, psalmii şi proorocii…Ba chiar au vrut aceste mărfuri evreieşti şi pe evreul Isus”.

Die Welt publică amintirile ministrului israelian Jossi Peled, şi el supravieţuitor polonez al Holocaustului, care şi-a pierdut tatăl şi bună parte din familie în lagărele de exterminare naziste. Peled n-a ştiut că este în pericol, n-a ştiut nici măcar că este un copil evreu (întrucât era prea periculos să i se spună) înainte de a supravieţui războiului, salvat fiind de o familie de creştini din Belgia. 

Inutil de subliniat că asemenea luări de poziţie nu reprezintă doar vorbe în vânt despre o istorie trecută şi uitată, ci mărturii esenţiale într-o lume în care negaţionismul Holocaustului înfloreşte. Bunăoară în Iran, al cărui preşedinte nu s-a dat în lături să-i ameninţe pe evreii din Israel cu genocidul.

Frankfurter Allgemeine Zeitung explică  motivele pentru care Iranul i-a permis mai nou ministrului său de externe să dea înapoi în conflictul iscat de ameninţările persane privind blocarea Strâmtorii Ormuz şi să declare că Teheranul „vrea pace şi stabilitate”.

Preşedintele american Obama se adresase anterior aiatolahilor aflaţi la cârma regimului de la Teheran, explicându-le că „blocarea strâmtorii ar reprezenta încălcarea unei linii roşii, ce-ar sili SUA să intervină militar”. America s-ar vedea nevoită să declanşeze războiul, între altele, spre a demonstra aliaţilor ei arabi că poate asigura securitatea şi stabilitatea în zonă.

În plus, China, cu foamea ei de ţiţei, a lansat la rândul ei avertismente. În ciuda acestor demersuri, menite să destindă situaţia, ziarul conservator german le recomandă europenilor să nu renunţe la sancţiunile proiectate şi să pună capăt importurilor lor de petrol iranian.

Die Welt şi celelalte ziare germane se mai ocupă fireşte şi de afaceri cotidiene interne.  La loc de frunte figurează , odată în plus, preşedintele Germaniei, Christian Wulff, precum şi percheziţia efectuată de procuratură la Olaf Glaeseker, fostul său purtător de cuvânt.

Glaeseker a demisionat înainte de Crăciun fără ca şeful statului, ori fostul său consilier să explice de ce anume se despart. Procuratura, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, îl acuză pe Glaeseker de luare de mită.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder