Mărul discordiei: un scut?

La rîndul ei o publicaţie germană abordează tragedia familiei Mogoş, reclusă de ani în şir pe aeroportul Otopeni, după ce a fost silită să pună capăt unui sejur de un deceniu în Germania.

„Un acord al comuniştilor cu opoziţia democrată a dus la eliminarea treptată a celor dintîi de la putere. (Din pricina acestui acord) elucidarea trecutului (totalitar) nu s-a făcut. Noul guvern polonez încearcă să recupereze acum timpul pierdut, ceea ce a provocat polarizarea Poloniei", semnala sîmbătă Neue Zuercher Zeitung. Luni, acelaşi cotidian elveţian consemna „progresele” realizate în relaţiile polono-germane după discuţiile îndelungi purtate la Varşovia de cancelarul german Angela Merkel.

Polonia, scrie ziarul, „vine în întîmpinarea Germaniei în chestiunea constituţiei europene. Apoi, Varşovia se anunţă gata să semneze Declaraţia de la Berlin cu privire la viitorul UE, deşi nici ea nu conţine referiri la rădăcinile creştine ale Europei (aşa cum nu le menţionează nici eşuatul tratat constituţional european). In plus, guvernul fraţilor Kaczynski face oarecari concesii în chestiunea scutului american antirachetă”. E vorba de acelaşi sistem defensiv care, spre iritarea Rusiei şi îngrijorarea Germaniei ar urma să fie instalat pe teritoriile polonez şi ceh.

Vizita Angelei Merkel în Polonia şi noul guvern de uniune naţională palestinian domină azi tematic presa apuseană. Iar cea germană continuă în plus să prelucreze insistent chestiunea ecologică.

Tragedia familiei Mogoş

Publicaţia germană on-line main-rheiner abordează tragedia familiei Mogoş, după ce şi-a curmat viaţa soţul şi tatăl celor trei copii, forţaţi toţi cinci din anul 2002 încoace să trăiască în zona de tranzit a aeroportului Otopeni. Publicaţia citează în context ziarul România Liberă care a semnalat sinuciderea capului familiei de apatrizi romi. Intreaga familie fusese expulzată după un deceniu de viaţă în Germania, în urma refuzului autorităţilor germane de a da curs cererilor de azil ale membrilor ei.

Tentativă de ameliorare a relaţiilor germano-poloneze

Maerkische Oderzeitung scoate în evidenţă tentativa cancelarului german "de a-şi fermeca politic şi economic gazdele poloneze, cărora le-a alocat nu mai puţin de 10 ore de discuţii". In timp ce ziarul estgerman se arată sceptic în privinţa capacităţii ei de a-i convinge pe polonezi să lase de la ei, Handelsblatt din Duesseldorf e de altă părere. „La Varşovia, Merkel a găsit vădit cuvinte potrivite, iscînd în sufletul preşedintelui polonez Kaczynski o scînteie de încredere în Europa.

Majoritatea polonezilor doreşte ca Varşovia să joace un rol activ în treburile poloneze. Dar preşedintele şi fratele său, care conduce guvernul au urmat pînă acum un curs politic, care mai degrabă a dăunat decît să folosească Uniunii Europene”, mai crede Handelsblatt.

Scutul antirachetă

Unul din litigiile germano-poloneze vizează scutul american antirachetă. In context, ziarul Die Welt se miră de straniile interpretări date acestui conflict,care ar fi toate pernicioase pentru occident. O ipoteză afirmă că „scutul ar declanşa o cursă a înarmărilor. Alta că SUA, au dat pierdută bătălia împotriva producţiei armelor nucleare iraniene, mizînd acum, în schimb, pe măsuri defensive.

De cealaltă parte Polonia vrea să devină cel de-al 51-lea stat american, iar ruşilor li se servesc la fileu certuri suficiente pentru ca Moscova să fie în stare să divizeze NATO şi Uniunea Europeană, în timp ce guvernanţii de la Teheran asistă la toate acestea zîmbind satisfăcuţi. In fapt”, scrie Die Welt, „chestiunea scutului american poate fi hotărîtă în alianţa nordatlantică şi anume cu acordul Rusiei, ceea ce ar pune capăt tuturor gîlcevilor”.

Alţi editorialişti germani critică vehement atitudinea cehilor şi polonezilor, a căror insistenţă de a transpune proiectul american ar afecta „esenţa politici externe europene”, după cum opinează Rhein-Neckar Zeitung din Heidelberg.

De cea mai virulentă ostilitate faţă de amplasarea sistemului defensiv american antirachetă dă dovadă stînga, respectiv partidul social-democrat german, relevă Sueddeutsche Zeitung din Muenchen. Ziarul relevă că „subiectul le oferă social-democraţilor prima cauză aptă să le întărească popularitatea”, după aplauzele la scenă deschisă culese de fostul cancelar „Gerhard Schroeder, care, graţie mişcării de protest împotriva campaniei (americane) din Irak a izbutit să obţină să fie reales în funcţia executivă supremă, în 2002”.