Macedonenii bine calificaţi vor în Germania

Magdalena Peseva a fost şefă de promoţie, în facultate. Când a absolvit, a decis să plece din Macedonia. „Germania oferă numeroase oportunităţi unui inginer constructor“, explică tânăra în vârstă de 27 de ani, stabilită, între timp, la Dresda. A început ca au pair într-o familie germană, perioadă în care a şi învăţat intensiv germana.

Vroia, de fapt, să îşi continue studiile cu un master în Republica Federală. Ceea ce a şi reuşit. Cu sprijinul unei burse oferite de Comisiei pentru Est a fundaţiei Deutsche Wirtschaft, avea să fie acceptată pentru aprofundarea practică a studiilor într-o firmă din Nürnberg – la care lucrează şi astăzi.

În căutarea norocului

Drumurile tinerilor macedoneni seamănă cu cel al Magdalenei şi duc spre străinătate. În căutarea unei vieţi fără griji materiale şi cu perspective profesionale mai strălucite, mulţi ajung în Germania. Altfel decât în cazul generaţiei „gastarbeiterilor“, mâna de lucru adusă în anii 60-70 pentru a acoperi necesarul din sectoarele de muncă brută, actualul val de imigranţi macedoneni din Germania este constituit din tineri cu înaltă calificare.

Suzana Hofmann, responsabilă cu migraţia în administraţia oraşului Stuttgart, povesteşte despre macedonenii veniţi în ultimii zece ani că „vorbesc, de regulă, mai multe limbi şi se integrează repede“. Diferenţele – chiar avantajele – se observă: „Dacă prima generaţie obişnuia să cultive relaţii doar în sânul comunităţii imigranţilor din spaţiul ex-iugoslav, cei nou sosiţi au devenit parte a identităţii social-culturale a comunităţii noastre şi sunt, aici, acasă“.

O minoritate neobservată de statistici

Mai bine de jumătate din cei circa 67.000 de macedoneni imigraţi în Germania locuiesc în foarte populatele landuri Baden-Württemberg şi Renania de Nord – Westfalia, unde prezenţa lor aproape că trece neobservată; în statisticile sociologilor nu apar, nu sunt încadraţi într-o categorie distinctă la evaluarea cotei şomajului, nici nivelul explicit al pregătirii lor profesionale nu a fost estimat.

Gunter Brückner, de la Serviciul Federal de la Statistică (destatis), deţine singurele informaţii din documentaţia birourilor de evidenţa populaţiei - iar acestea indică faptul că numărul macedonenilor din Germania a crescut vertiginos în primii ani după ce micuţa republică ex-iugoslavă şi-a câştigat independenţa: de la circa 2600 la peste 50.000. La aceasta a contribuit, desigur, nu doar valul recent de imigranţi ci şi schimbarea cetăţeniei: mulţi figuraseră, până în septembrie 1991, ca iugoslavi.

Prăpastia dintre cifre şi realitate

Cifrele Biroului pentru Statistică din Macedonia spun că, oficial, din 1994, circa 1000 de macedoneni au emigrat spre Germania – dar Violeta Krsteva, coordonatoarea departamentului de migraţie, vorbeşte despre cifrele negre, necuprinse în statistici. Este vorba despre macedonenii care ajung în Germania ca turişti şi rămân acolo fără a anunţa autorităţile de acasă.

Cu această bază defectă de date operează şi profesoara de sociologie Tatjana Stojanoska de la Universitatea „Sv. Kiril i Metodij“ din Skopje. Dar concluziile nu sunt chiar atât de greu de tras: „Din sondajele de anul trecut rezultă că în jurul a 30% dintre macedoneni nu îşi văd viitorul acasă“. Dacă ritmul acesta se păstrează, Macedonia va îmbătrâni dramatic.

Bilet cu sens unic

Tendinţa emigraţionistă crescătoare este consemnată şi în rândul persoanelor cu înaltă calificare, precizează Stojanoska, completând că rata întoarcerilor în ţară evoluează descrescător. Statisticile acelea ştirbe notează că, de la declararea independenţei, 83% dintre macedonenii migraţi în Germania s-au întors în ţară. La drept vorbind, Macedonia îi aşteaptă să se întoarcă – pe cei cu înaltă calificare, pe cei care, pur şi simplu, au acumulat experienţa unei vieţi în străinătate.

Magdalena Peseva ar putea sau nu să se întoarcă, vreodată, acasă; poate atunci „când atmosfera pieţei muncii va semăna cu cea din Germania, când voi putea munci la proiecte asemănătoare celor la care lucrez aici, la Nürnberg“.