Machiaje

Dar unii dintre editorialişti s-au prăbuşit ei înşişi azi în hăul care se întinde între forme şi fond, între a fi şi a părea. Ziarul de stânga danez Information de pildă e de părere că ”marşul spre libertate şi democraţie în Irak şi Afganistan evocat de Bush în faţa Adunării Generale ONU” ar fi ”complet nerealist, date fiind imaginile televizate din aceste ţări”. Şi cotidianul nu se sfieşte să condamne ceea ce numeşte ”noua religie a libertăţii”, propagată de preşedintele american. Şi Financial Times din Londra crede că liderii SUA şi Marii britanii ar ignora realitatea – în speţă haosul din Irak şi Afganistan şi că liderul Casei Albe ar fi estimat în mod cu totul eronat situaţia. Cu toate acestea cotidianul admite că Bush ”are dreptate să ceară Comunităţii Internaţionale să pună umărul la pacificarea şi stabilizarea acestor ţări”.

Stânga madrilenă, reprezentată de ziarul El Pais, trage cu încă şi mai multă sete, râvnă şi vigoare nu numai în Bush, ci şi în fostul premier spaniol Aznar, pe care-l alătură lui Osama Bin Laden întrucât ambii ar considera "că războiul din Irak nu e decât o parte din multisecularul conflict între Islam şi occident".

Frankfurter Allgemeine Zeitung publică azi o notă pe marginea altui fard gros suprapus realităţii. In prim plan e conflictului dintre România Liberă şi patronul ei german WAZ, pe marginea dezavuării, pentru minciună, a grupului media din Essen de către reprezentantul OSCE. (Amănunte în pagina noastră politică). Acelaşi ziar încearcă să deceleze sursele actualului terorism islamist. Sub titlul ”Marea catastrofă”, Wolfgang Guenter Lerch semnalează în context apariţia în Egipt, în anii 20, a frăţiei musulmane a lui Hassan al Banna, când, nota bene, statul Israel încă nu exista, fundarea teoretică a islamismului militant de către fratele musulman egiptean Sayyb al Qutb, apoi exportul de wahibitism al saudiţilor, victoria revoluzţiei islamice în Iran, în 1979, şi mai ales momentul cheie al victoriei rezistenţei antiruse din Afganistan, obţinută şi cu sprijinul lui Osama Bin Laden. Alimentată de victoria afgană, speranţa islamiştilor este, potrivit autorului, că "ar putea îngenunchea decadentul occident, condamnându-l să împărtăşească soarta, pe care musulmanii extremişti consideră că i-au pregătit-o în Afganistan comunismului".

Alte ziare occidentale consacră spaţii ample nu trecutului ci actualităţii atroce a terorismului şi luării de ostateci. Neue Zuercher Zeitung din Elveţia semnalează pe prima sa pagină atentatul sinucigaş antiisraelian comis ieri la Ierusalim de gruparea teroristă palestiniană Brigăzile al Aksa. Cotidianul consemnează opinia primarului oraşului sfânt care a cerut grăbirea construcţiei zidului antiterorist în jurul Ierusalimului. Ziarul conservator danez Jyllands Posten din Copenhaga salută "caracterul izbăvitor al mesajului lansat de preşedintele Anericii, George Bush la Naţiunile Unite datorat clarităţii" şi coerenţei alocuţiunii sale într-un moment, în care confuzia şi "disperarea par mai mult decât oricând să marcheze situaţia din Irak". Fiindcă, scrie ziarul, "America nu va ceda nici un milimetru înainte ca situaţia să se normalizeze, ca Irakul să devină o demnocraţie şi să se poată susţine din propriile sale forţe. Orice altceva ar fi îngrozitor. Despre temeiul declanşării conflictului se va mai putea discuta, dar", precizează cotidianul, ”odată decizia adoptată n-a mai existat şi nu mai există drum înapoi nici pentru SUA nici pentru aliaţii ei occidentali".

Şi Times din Londra evidenţiază ”oroarea şi confuzia provocată de criza ostatecilor luaţi în Irak”, cerînd totuşi categoric ”să nu se negocieze cu răpitorii lor”. Ziarul deplânge faptul că anumite ţări şi firme au adoptat o poziţie contrară celei clar expuse de Washington şi Londra, de a nu se duce tratative cu teroriştii. Or, "tentativa de răscumpărare a libertăţii cetăţenilor şi angajaţilor lor a încurajat transformarea răpirilor de persoane într-o afacere înfloritoare ce riscă să pericliteze grav reconstrucţia Irakului. In cele din urmă, poporul irakian va avea de plătit preţul pipărat al negocierilor cu teroriştii”, avertizează Times.

In fine, ziarele germane consideră în genere justificată dorinţa Germaniei de a obţine un mandat permanent în Consiliul de Securitate ONU, analiştii întrebându-se însă în ce măsură Germania dispune de voinţa politică şi de mijloacele financiare şi militare necesare preluării unui rol conducător în lume.

Aceleaşi ziare scot în evidenţă altă discrepanţă dintre a fi şi a părea, comentând ceea ce unii observatorii afirmă a fi ”machierea de către oficialităţi a realităţii situaţiei economice din estul Germaniei”. Rheinische Post din Duessedorf de pildă critică perspectiva roză deschisă de raportul pe această temă prezentat de ministrul german de resort Manfred Stolpe, scriind că afirmaţia sa, potrivit căreia clivajul dintre apusul şi răsăritul Germaniei s-ar fi redus ”demonstrează cât de lipsit de scrupul e tratatamentul aplicat de politicieni adevărului". Citând opinii contrare din trecut, exprimate în momente ce li s-au părut oportune altor politicieni estgermani, ziarul conchide că ”realitatea economică estgermană se supune zicalei privind paharul de apă după nevoi, plin sau gol pe jumătate”. Pe aceiaşi temă, ziarul berlinez Die Welt constată că ”adevăratul scandal al chestiunii priveşte şomajul din fosta RDG, rămas uriaş "în ciuda subvenţiilor de miliarde acordate regiunilor răsăritene ale Republicii Federale”.