Mai are nevoie Germania de stagiul militar obligatoriu?

La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii germani primesc prin poştă invitaţia de a se prezenta la încorporare. Serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi a fost introdus în 1957. El este întemeiat pe convingerea că apărarea libertăţii şi demnităţii umane este o îndatorire a oricărui cetăţean.

Astfel, tinerii recruţi jură să slujească cu credinţă Republicii Federale Germania. "Jur să apăr cu curaj dreptul şi libertatea poporului german", spun tinerii ostaşi.

Vreme de nouă luni, recruţii învaţă să asculte ordinele, să mărşăluiască şi să tragă cu arma, să devină cetăţeni în uniformă. Începând cu 1 iulie, stagiul militar obligatoriu se reduce însă la şase luni - cea mai scurtă durată din istoria postbelică a armatei germane. În timpul războiului rece au existat perioade în care tinerii erau ţinuţi şi 18 luni în cazărmi.

Această masivă intervenţie a statului în viaţa tinerilor era justificată prin ameninţarea ce plana asupra Republicii Federale. După căderea zidului din Berlin, ameninţarea a dispărut şi Bundeswehr şi-a tot diminuat efectivele. Astăzi are nevoie de recruţi puţini.

Stagiul militar obligatoriu nu mai este de multă vreme obligatoriu pentru toţi. În timp ce unii fac instrucţie, alţii, din aceeaşi promoţie îşi încep formarea profesională sau studiile universitare. De dreptate nu mai poate fi vorba aici. Numărul tinerilor declaraţi inapţi după vizita medicală a crescut dramatic în ultimii ani, ajungând în 2008 la 40 la sută. Cine se căsătoreşte, cine are încredinţat spre creştere un copil sau lucrează în cadrul poliţiei este oricum scutit de armată.

În principiu nimeni nu poate fi silit să facă instrucţie cu arma în mână. Aşa scrie în legea fundamentală a ţării. Tinerii care nu vor să meargă în armată din raţiuni de conştiinţă, pot face serviciu alternativ într-o instituţie socială, de exemplu într-un cămin pentru bătrâni sau spital.

În 2009, mai mulţi tineri s-au decis pentru serviciul civil decât pentru cel militar. Sunt, mai rar, şi tineri care refuză ambele forme de serviciu obligatoriu. Aceştia cad sub incidenţa legilor penale.

Peste 8 milioane de cetăţeni germani au făcut până acum armata. Ei sunt priviţi ca o verigă de legătură între Bundeswehr şi populaţie. Partizanii serviciului militar obligatoriu susţin că armata trebuie să fie legată organic de societate, pentru a nu deveni un centru de putere independent.

Adversarii spun că sistemul s-a învechit, că nu mai corespunde vremurilor actuale. O armată care execută misiuni nu are nevoie de bărbaţi care au făcut doar şase luni de instrucţie, subliniază aceştia.

Într-adevăr trimiterea militarilor în termen în misiuni externe este interzisă. Numai militarii cu contract pot fi trimişi în străinătate. Numeroşi recruţi optează însă pentru cariera armelor, aşa că Bundeswehr nu duce lipsă de personal. Până acum serviciul militar obligatoriu avea sprijinitori puternici în rândurile Uniunii Creştin Democrate şi Partidului Social Democrat, fiind considerat intangibil.

Mai nou însă, nevoia realizării unor economii substanţiale la buget l-a determinat pe ministrul Apărării să verifice în ce măsură mai este nevoie astăzi de această componentă a politicii germane de securitate.

Autor: Nina Werkhauser / Ioachim Alexandru

Redactor: Petre M. Iancu