Mai multă Europa, în viziunea popularilor

Elmar Brok, unul dintre cei mai influenți politicieni creștin-democrați germani, europarlamentar și șef al comisiei pentru politică externă din Legislativul comunitar, a folosit ocazia Congresului PPE, desfășurat la București pe 17 și 18 octombrie, pentru a aminti cui trebuie să își aducă aminte că Uniunea Europeană nu este doar o piață comună ci și o comunitate de valori cu pretenții democratice.

Democrația, însă, ca și fericirea, trece prin stomac. Prin urmare, prioritățile rămân înghesuite în jurul temelor de natură economică.

O Europă în două trepte financiare de viteză nu este, neapărat, un proiect greșit. Depinde, desigur, cum știi, ca politician, să pui problema și să vinzi deciziile luate în dosul ușilor închise de birocrații cu jurământ trapist de tăcere de la Bruxelles.

"E firesc să existe o coeziune mai puternică între cele 17 țări parte din zona euro pentru că interesul este să consolidăm nucleul monetar al Uniunii în jurul căruia aceasta se poate dezvolta pe mai departe", admite Michel Barnier, vicepreședintele francez al PPE și comisar pentru Piața Internă, punând accentul pe coordonarea politicilor bugetare în favoarea unei disciplinări a zonei euro. "A fost dovedită nevoia unei mai intense supervizări și a unei interdependențe mai puternice. Lucrăm să prezervăm, însă, integritatea și unitatea pieței unice iar aceasta se referă la toate cele 27 de state. Proiectul este, însă, deschis și țărilor din afara zonei euro dar care sunt interesate ca sistemul lor bancar să fie plasat sub controlul supervizorului unic.

Germania a fost principalul avocat al unui asemenea demers și printre obiectivele conservatorilor de la Berlin la acest congres al popularilor europeni se numără asigurarea acelei mase critice de lideri politici - șefi de stat și de guvern - care să susțină noile proiecte comunitare, cu sacrificii acceptate la nivel național în beneficiul efortului european. Filtrul electoral cerne, însă - ceea ce, desigur, nu poate fi omis nici la nivelul congresului PPE. În spatele sloganului "Răspunsul e mai multă Europă" trebuie să existe mesaje concrete și perspective palpabile pentru europenii din ce în ce mai sceptici.

Fost comisar european pentru Justiție, Libertăți și Securitate și șef al diplomației italiene în cabinetul Berlusconi, Franco Frattini a încercat să explice motivele pentru care electoratul - inclusiv cel din România - ar putea fi tentat să opteze pentru familia politică a popularilor: "Principalul avantaj este o abordare europeană mai profundă, în direcția Statelor Unite ale Europei, dincolo de tradiționalele limite birocratice ale Europei, îndreptându-se către o uniune politică menită să-i protejeze pe cetățenii europeni. Cu cât vom fi mai integrați, cu atât mai protejați vom fi în fața amenințărilor interne și externe. Nici măcar cele mai puternice state ale Europei nu sunt capabile să facă singure față competiției, în actuala lume globalizată. Nu poți concura cu Brazilia, China sau Statele Unite decât comasând forțele". În ce privește interacțiunea mai puternică dintre statele membre ale zonei euro în fundamentarea noilor norme de conviețuire economică comunitară, Frattini consideră că "procesul de aprofundare a integrării nu poate evolua decât cu participarea tuturor membrilor Uniunii. La proiectul comun trebuie să coopereze toată lumea, evitând izolarea uneia sau alteia dintre țări".

"Congresul de la București marchează lansarea unui nou manifest politic al Partidului Popular, într-o epocă deopotrivă dificilă și crucială pentru Europa", a punctat precedentul președinte al Parlamentului European, ex-premierul Poloniei Jerzy Buzek, explicând: "Este începutul unei discuții profunde despre viitorul Uniunii Europene, o discuție necesară și din cadrul căreia nu pot lipsi cetățenii. Integrarea nu poate avansa în absența sprijinului populației. Trebuie să punem în dezbatere metodele de integrare politică, economică, bancară și fiscală. În egală măsură, însă, trebuie deschisă calea spre alegerea democratică a candidaților la funcțiile cheie în instituțiile europene".

În perspectiva viitoarelor alegeri, europene sau naționale, agenda popularilor nu se va rezuma doar la subiectele de anvergură politică transnațională, la cele macroeconomice sau de stabilitate monetară și bugetară, mai degrabă străine percepției reale a cetățenilor. Europenii așteaptă, dincolo de discursuri și promisiuni, locuri de muncă și protecție în jungla financiară, servici mai ieftine dar fără rabat de calitate, în special când vine vorba despre sănătate sau siguranța alimentară. Nu in ultmul rând, într-o lume a economiei alternative, în care dezvoltarea ține de viteza comunicării, agenda digitală - incluzând drepturi sporite pentru consumatorii online și securitatea sporită a conexiunilor la internet - se înscrie între prioritățile promise de populari europenilor.